Paradoxul crizei FISCALE. Românii acumulează averi istorice, în timp ce statul este sufocat de datorii și taxe în creștere

În plină criză fiscală, cu un deficit bugetar record și taxe în creștere, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital din istoria recentă. Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, explică paradoxul prin care banii se transferă masiv de la stat către sectorul privat.

România se confruntă cu cea mai gravă criză fiscală din ultimii 15 ani, cu un deficit bugetar de 9,3% în 2024, datorie publică de peste 1.000 miliarde de lei și o presiune crescută pe creșterea taxelor. Cu toate acestea, românii ating un record absolut în acumularea de avere și capital, potrivit unei analize semnate de jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar.

„Paradoxal, în timp ce guvernul este cu spatele la zid, românii – de la cel mai sărac la cel mai bogat – înregistrează cea mai mare capitalizare de câștiguri din toate timpurile”, scrie Hostiuc, explicând că există o redistribuire masivă a resurselor financiare din bugetul public înspre populație, prin diverse instrumente și mecanisme.

De ce se acumulează capitalul în România în plină criză fiscală

Hostiuc explică acest fenomen prin creșterea salariilor și pensiilor, susținută de deficite bugetare masive, prin dobânzile mari oferite de stat, prin care se capitalizează indirect sectorul privat, inflație moderată și curs leu/euro relativ stabil, care mențin puterea de cumpărare, dar și prin pilonul II de pensii și investițiile în acțiuni solide, care aduc randamente consistente.

„Este un transfer masiv de avere de la stat către cetățeni, în special către cei care au economisit și investit inteligent”, concluzionează Cristian Hostiuc.

1. Piața imobiliară, principala sursă de capital

Românii dețin, în proporție covârșitoare, locuințele în care trăiesc, iar valoarea acestora a crescut exponențial. Averea imobiliară totală se apropie de 550 miliarde de euro, în mare parte fără ipoteci.

Prețurile apartamentelor s-au dublat sau chiar triplat în ultimii 10 ani, în timp ce creditele ipotecare s-au redus progresiv.

2. Depozitele bancare ating maxime istorice

Depozitele populației în bănci au ajuns la 389 miliarde de lei, cu o creștere de peste 180% în ultimul deceniu. Banii sunt împărțiți între conturi în lei (251 mld.) și valută (138 mld.).

3. Explozia titlurilor de stat în portofoliile românilor

Programul Tezaur și emisiunile Fidelis au adunat 46 miliarde de lei de la populație, bani proveniți în mare parte din economii nedeclarate sau „de la saltea”. Statul român oferă dobânzi net superioare celor bancare, ceea ce înseamnă un transfer direct de avere de la buget către cetățeni.

4. Pilonul II și III de pensii – 179 miliarde de lei

Fondurile private de pensii (Pilonul II și III) administrează active de 179 miliarde de lei, pentru peste 9 milioane de români. Randamentele medii de 8% anual, combinate cu investiții în titluri de stat și companii listate la bursă, fac din fondurile de pensii cei mai mari investitori de pe piața de capital din România.

5. Bursa de Valori București. Românii câștigă din creșterea BET

Indicele BET a trecut de 20.000 de puncte, dublându-se față de 2021. Peste 250.000 de români au conturi active pe bursă, iar milioane de alții dețin acțiuni din perioada privatizărilor. Creșterea pieței bursiere contribuie semnificativ la capitalizarea populației.

6. Fondurile mutuale, 10,2 miliarde euro în active

Fondurile de investiții administrează aproape 52 miliarde de lei, cu o performanță remarcabilă pentru unele produse, precum BT Index Austria ATX. Sute de mii de români au bani plasați în aceste vehicule financiare.

7. Investițiile externe și criptomonedele

Tot mai mulți români plasează bani pe piețele internaționale sau în criptomonede. Se estimează că între 5 și 10 miliarde de dolari sunt deținuți de români în active cripto.

Platformele de tranzacționare indică un interes major pentru acțiuni precum NVIDIA sau indici americani.