Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de VOT ca cetățenii români cu condiționările din Constituție

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii

Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți.

Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani.
Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română.

Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni

Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare.

Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.