Valentin Stan compară politica energetică a Poloniei cu criza din România: „Avem un sistem energetic confecționat într-o piață mafiotă”

Valentin Stan compară politica energetică a Poloniei cu criza din România. Profesorul susține că bulgarii se îmbogățesc din cauza ineficienței noastre strategice în politica energetică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

De ce nu sunt centrale pe cărbune în România?

Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan acuză politicienii români că nu avem centrale pe cărbune pe care să le folosim. Acesta susține că liderii români nu s-au luptat pentru siguranța energetică a cetățenilor. Profesorul afirmă că este prea târziu ca acum să mai încerce să modifice jaloane PNRR. Tot ce fac politicienii noștri, afirmă acesta, este să valideze directivele UE pentru a rămâne la putere. Stan susține că pe nimeni nu a interesat dezastrul din România și nici incapacitatea energetică în care ne aflăm.

„De ce nu ai tu centrale pe cărbune? Că ne costă mult… Nu, că nu s-au întrebuințat, ci au stat în genunchi. Degeaba te duci acum să modifici jaloane în PNRR, în condițiile în care n-ai avut nicio apăsare să-ți protejezi populația, să salvezi țara în condiții de criză energetică. Tot ce faci este doar să încerci a capacita susținere europeană pentru a sta călare pe grumazul acestui popor. Nu te interesează în ce măsură îl duci la dezastru, la suferință sau, foarte important, la incapacitatea țării de a asigura practic această stare de funcționare. Funcționare pe care ți-o dă accesarea unei surse de energie care trebuie să fie diversificată și pe care trebuie s-o poți folosi.”, explică profesorul. 

„Bulgarii se îmbogățesc pe spinarea noastră”

Istoricul susține că singurul lucru pe care îl fac politicienii noștri este să-și apere propriile interese. Acesta spune că nu s-a sinchisit nimeni de la conducere să facă ceva în legătură cu sistemul energetic din țară. Stan afirmă că sistemul nostru energetic este creat într-o „piață de tip mafiotă”.  Acesta menționează că românii și-au pus panouri fotovoltaice fără a cuprinde în proiecte și capacitatea de stocare. În tot acest context, afirmă profesorul, bulgarii fac bani pe „spinarea noastră”.

„Deci, asta facem noi, atât putem face noi… Facem centre operative să șmenozim atunci când închidem aprovizionarea cu energie electrică la mari consumatori. Nu ne sinchisim deloc că se alege praful de sistemul energetic din România, pe care, altminteri, tot noi l-am confecționat într-o piață de tip mafiotă. Avem producție la prânz fotovoltaică, dar fără capacitate de stocare, că așa se luau bănuții mai repede când veneai în piață cu gărgărița asta. În timp ce ăia de la Sud de Dunăre, ăia unde cad drone, se îmbogățesc pe spinarea noastră.”, menționează istoricul. 

Cum își protejează Polonia consumatorii în fața crizei energetice?

Profesorul dă exemplul Poloniei și spune că încă din 2023 polonezii s-au protejat energetic. Pentru a proteja consumatorii de prețurile crescute, nivelul obligației a fost redus de la 18,5% la 12%. Acesta menționează că polonezii și-au protejat populația, iar UE le-a acceptat cerințele.

„Încă din 17 august 2023, deci de acum trei încă, pentru a proteja consumatorii de creștere a prețurilor la energie electrică, nivelul obligației în Polonia a fost redus de la 18,5% la 12%. Conform proiectului reglementare în curs de procesare privind nivelul obligației pentru 2024, a fost planificată o reducere suplimentară. Deci ce fac polonezii? Își dau și ei legi, pentru ca să își protejeze populația.”, susține Stan.

Cum a reacționat UE în cazul Poloniei?

Pe 11 august 2025, Comisia Europeană a acordat Poloniei o derogare de la regulile pieței de energie electrică ale UE, pentru a asigura stabilitatea în cadrul mecanismului național de capacitate al țării. Scopul derogării a fost să ofere Poloniei flexibilitatea necesară pentru a menține o aprovizionare stabilă cu energie electrică, în timp ce țara trece printr-o tranziție energetică completă. Aceasta, adică derogarea, permite anumitor facilități de producție să rămână în sistem, chiar dacă nu respectă imediat cerințele generale ale UE privind limitele de emisii.