Valentin Stan: Proiectul de lege propune angajarea capabilităților militare în situația AMENINȚĂRILOR hibride

Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a analizat textul noii Legi a Apărării Naționale, adoptat de către Guvern, document care redefinește modul de angajare a forțelor în situații de criză, pentru apărarea teritoriului național. Terminologia „amenințări hibride” ridică semne de întrebare privind implicațiile incerte pe care această formulare le poate avea. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show.

Dacă apare o revoltă populară în Moldova care s-o dea jos pe Maia Sandu, să nu ne trezim la mobilizare și să intrăm cu armata acolo ca să o reașezăm pe tron

Profesorul Valentin Stan își exprimă îngrijorările cu privire la noile prevederi ale Legii Apărării Naționale, adoptate de Guvern. Acesta susține că exprimarea ambiguă a unor articole poate duce la anumite repercusiuni, motiv pentru care, în astfel de texte legislative, este nevoie de o formulare clară și concisă, care să nu lase loc interpretărilor.

Niște băieți vor să bage România în război, pe bune de data asta. Nu în sensul că i-a venit cuiva vreo idee, nu. Vă bagă în război prin lege. Deci fiți foarte atenți, că s-ar putea să trebuiască să vă adunați copiii pe la casele voastre, să strângeți agoniseala aia de o viață, să le puneți în sacoșică și să-i trimiteți undeva unde n-ajunge mâna lui Bolojan la ei. Ca să nu trebuiască, la o adică, dacă apare o revoltă populară în Moldova care s-o dea jos pe Maia Sandu, să nu ne trezim la mobilizare și să intrăm cu armata acolo ca să o reașezăm pe Maia Sandu pe tron.

Proiect de lege al Apărării Naționale a României – informație de presă privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 2 octombrie 2025. Proiectul de lege este în acord cu modificările legislative, are impact asupra structurii Sistemului Național de Apărare, asimilează bunele practici identificate în misiuni și operațiuni sau din conflicte recente, precum și necesitatea abordării apărării naționale în contextul apărării colective în cadrul NATO și a politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene. Va stabili competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale. Va asigura cadrul legal pentru angajarea capabilităților militare și non-militare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetățenilor aflați în pericol.

Profesorul afirmă că legea ar putea permite angajamente militare în situații neclare, din cauza formulării vagi a sintagmei „amenințări hibride”. De asemenea, el consideră că această ambiguitate și lipsa unei definiri juridice precise pot conduce la decizii controversate din partea conducerii statului.

Nu ne interesează povestea politică de securitate și apărare comună a UE, pentru că ăsta e un fonfleu în baza Tratatului de la Lisabona. Ne interesează apărarea colectivă în cadrul NATO. Modalitatea de angajare stabilește ce? Modalitatea de angajare a capabilităților militare și non-militare constituite la pace în situația amenințărilor hibride. Ce scrie aici? Amenințări hibride? Deci angajezi capabilități militare și non-militare constituite la pace în situația amenințărilor hibride? Spune-mi și mie ce sunt amenințările hibride? Când scrii ceva într-o lege, trebuie să definești juridic, să explici, să definești. După ce terminăm acest segment de discuție, vei trebui să-mi spui dacă aici este vorba de un plan care, din punctul meu de vedere, duce direct la trădare națională sau dacă este doar prostie. Însă sunt lucruri care se leagă într-o manieră extrem de periculoasă. Deci asta e legea, n-avem aici ce discuta. Și citim. Ai, o dată, Parlamentul României, ai, o dată, președintele și ai, o dată, satul. Te informez că, dacă niște băieți câștigă alegerile, așa cum l-au înlăturat pe Georgescu, așa cum recunoaște Nicușor că serviciile influențează alegerile, deci niște băieți câștigă alegerile și, crede-mă, satul e format din ce rezultă din alegeri: cu președinte și cu guvern care rezultă din alegeri. Deci este o clică pe tot lanțul de comandă de care vorbește această lege. Sunt mână-n mână. Cine? Președintele, satul și parlamentul, cum e acum. Ce spune legea? Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare. Tu înțelegi ce înseamnă capabilități militare? Asta înseamnă armata română. Și norme militare pe teritoriul statului sau în afara acestuia. Atenție!

După Războiul Rece, când s-a crezut că NATO nu mai are nevoie neapărat să aplice articolul 5 din Tratatul de la Washington, care înseamnă apărare colectivă, adică alianța să facă față unui atac din afara frontierelor alianței, atunci NATO s-a reconfigurat și și-a inventat o funcție nouă: gestiunea crizelor. A fost atunci un summit al Atlanticului la Oslo, în vara lui 1992, apoi la Bruxelles în decembrie, și din momentul acela micuții fac gestiunea crizelor. În gestiunea crizelor sunt o sumedenie de operațiuni de tip menținerea păcii. Și au luat denumirea de la un Consiliu Ministerial al altei organizații de apărare colectivă, Uniunea Europei Occidentale, Petersberg, lângă Bonn, etc. Deci tu poți să faci și altceva decât război: adică operațiuni de luptă sau operațiuni de tip articol 5, apărare colectivă. Poți să te duci să faci peacekeeping. Deci îmi spune că trimiți armata, atenție, în afara frontierelor românești ca să ce? Să contracareze amenințările hibride? Ăsta e celebrul articol 5 din Tratatul de la Washington, da? Care spune ce? Că părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America, va fi considerat un atac împotriva tuturor. Fiecare dintre țările aliate, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut de articolul 51, ce face? Va ajuta partea sau părțile astfel atacate, luând imediat, individual și în colaborare cu ceilalți, măsurile pe care le consideră necesare. Așa de slab, din punct de vedere juridic, cum e acest articol, el încapsulează esența, este inima angajamentelor țărilor membre NATO, adică apărarea colectivă.