Valentin Stan: Structura de vot a cetățeanului ROMÂN este diferită față de cea a cetățeanului european fără cetățenie română

Publicat: 23 09. 2025, 08:00
Valentin Stan: Structura de vot a cetățeanului român este diferită față de cea a cetățeanului european fără cetățenie română

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat contradicțiile din legislația românească privind dreptul de vot și apartenența la partidele politice pentru cetățenii europeni care trăiesc în România. El a arătat că, din pricina diferențelor în structura votului, articolul 54 din lege devine practic imposibil de aplicat. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dreptul de vot, diferit pentru români și cetățenii europeni

Invitatul a pornit de la Constituție și de la tratatele europene pentru a arăta că drepturile electorale ale cetățenilor europeni fără cetățenie română sunt limitate la două tipuri de alegeri.

În baza legislației comunitare, asimilată de legea internă în România și în baza Constituției, cetățeanul european fără cetățenie română are dreptul să voteze în această țară la alegeri locale și pentru Parlamentul European. Pe structura votului îndeplinește aceleași condiții ca cetățeanul român pentru a adera la partide politice? Răspunsul este nu. De ce? Pentru că dreptul de vot al cetățeanului român vizează și alegeri pentru prezidențiale, și pentru Parlamentul Național.

Articolul 54 este inoperabil 

El a prezentat un tabel comparativ între Legea partidelor și Constituție. Profesorul a arătat că prevederea ce se referă la apartenența cetățenilor europeni la partide este, în realitate, lipsită de efecte.

Articolul 54, care spune că cetățenii europeni fără cetățenie română pot face parte din partide politice în aceleași condiții ca cetățenii români, ținând cont că aici condiția este dreptul de vot, iar structura dreptului de vot este diferită la cetățeanul român de cetățeanul european fără cetățenie română, îți arată ție un lucru foarte simplu. Și anume că articolul 54 este inoperabil. De ce? Pentru că nu există aceleași condiții ca la cetățenii români. Cel care a făcut acest articol ori era prost de buhăie, ori era genial. Pentru că a făcut un articol inoperabil, dar se prea poate să-l fi făcut expres.