Scandalul morților de la Spitalul Pantelimon încă nu s-a încheiat. Femeia care a alertat procurorii e în război cu conducerea spitalului. Acuzații de răzbunare și dosare penale

Scandalul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon, caz care a șocat România după ce două doctorițe de la ATI au fost acuzate că ar fi redus intenționat dozele de noradrenalină administrate unor pacienți aflați în stare critică, este departe de a se fi încheiat. Dincolo de ancheta penală, în culisele unității medicale s-a declanșat un adevărat război între fosta directoare de îngrijiri medicale, cea care a sesizat procurorii, și conducerea spitalului. Vorbim despre presupuse concedieri abuzive, acuzații de răzbunare, informații confidențiale care ar fi ajuns intenționat în presă și noi dosare penale. 

Totul a început în primăvara anului 2024, când suspiciunile privind moartea unor pacienți internați la Terapie Intensivă au zguduit Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București.

În centrul scandalului s-au aflat acuzațiile potrivit cărora unor pacienți aflați în stare gravă le-ar fi fost reduse nejustificat dozele de noradrenalină, medicament utilizat pentru menținerea tensiunii arteriale. Ancheta penală a vizat inclusiv presupuse fapte de omor calificat, însă vinovăția persoanelor cercetate nu a fost stabilită definitiv.

Numai că, în paralel cu investigația procurorilor, în interiorul spitalului s-a deschis un alt front. Iar una dintre figurile centrale ale conflictului a devenit chiar femeia care susține că a alertat autoritățile în legătură cu suspiciunile semnalate de personalul medical.

A sesizat Parchetul, apoi a fost îndepărtată din funcție

Este vorba despre Camelia Stămătoiu, fostul director de îngrijiri medicale al Spitalului Pantelimon, al cărei contract de administrare a fost încetat începând cu 1 august 2024.

Fosta directoare a contestat măsura în instanță, susținând că îndepărtarea sa ar fi reprezentat o formă de represalii, după ce a informat procurorii despre situația de la ATI.

Potrivit documentelor judiciare consultate de Gândul, aceasta a relatat că asistente medicale din secția ATI i-ar fi semnalat presupuse intervenții neconforme asupra administrării noradrenalinei unor pacienți care ulterior au decedat.

Femeia susține că a informat conducerea spitalului, iar ulterior a trimis un e-mail Parchetului, considerând că avea obligația să sesizeze posibilele fapte penale. În proces, ea a descris o situație tensionată, afirmând că sesizarea organelor judiciare ar fi amplificat conflictul cu reprezentanții conducerii.

„Decizia atacată are un rol represiv și constituie prin ea însăși o altă etapă a hărțuirii administrative și discriminării practicate de membri ai comitetului director împotriva mea”, a susținut fosta directoare în cererea sa, potrivit pasajelor reproduse în hotărârea judecătorească.

Dar povestea nu se oprește aici. Pentru că versiunea conducerii spitalului este cu totul diferită.

Spitalul o acuză că ar fi transmis informații confidențiale

În timp ce fosta directoare susține că a fost îndepărtată pentru că a sesizat procurorii, reprezentanții Spitalului Pantelimon invocă presupuse încălcări ale obligațiilor de confidențialitate și fidelitate.

În documentele depuse în instanță, spitalul susține că, încă din martie 2024, ar fi existat o campanie de presă îndreptată împotriva instituției, în cadrul căreia ar fi fost divulgate informații și documente interne.

Printre acuzațiile formulate se numără presupusa transmitere a unor date medicale și numere de telefon, dar și păstrarea unor documente ale spitalului pe un dispozitiv extern, la domiciliu.

În susținerea propriei poziții, spitalul a invocat inclusiv transcrieri ale unor interceptări existente în dosarul penal privind morțile suspecte.

Sunt însă acuzații formulate în cadrul litigiului civil, contestate de fosta directoare, și nu concluzii definitive ale instanței.

Un nou dosar penal: fosta directoare acuză că ar fi fost bruscată și împiedicată să-și recupereze bunurile

Conflictul dintre cele două tabere ar fi continuat inclusiv după încetarea contractului de administrare. Camelia Stămătoiu susține că reprezentanții conducerii i-ar fi împiedicat accesul la bunurile personale rămase în fostul birou. Mai mult, aceasta a reclamat că ar fi fost bruscată de directorul medical atunci când a încercat să își recupereze obiectele.

Acuzațiile sale au făcut obiectul unui dosar penal separat de cel privind decesele de la ATI. Potrivit hotărârii analizate de Gândul, printr-o ordonanță din 3 aprilie 2025, procurorii au dispus disjungerea cercetărilor referitoare la presupuse fapte de abuz în serviciu, purtare abuzivă și răzbunare pentru ajutorul dat justiției.

Dosarul a fost trimis în competența Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, cercetările fiind efectuate la Secția 9 Poliție.

La momentul informațiilor comunicate instanței, cercetările se desfășurau in rem, adică asupra faptelor reclamate, fără ca documentul să indice punerea sub acuzare a unei persoane în această cauză. Nu fusese dispusă o soluție.

Între timp, conflictul dintre fosta directoare și spital a căpătat proporții judiciare considerabile. În propriile apărări, instituția face referire la aproximativ 11 procese civile inițiate de aceasta împotriva spitalului.

Procesul, blocat din cauza anchetei privind morților suspecte de la ATI

Unul dintre cele mai importante detalii descoperite în documentele judiciare privește chiar procesul prin care fosta directoare încearcă să obțină anularea deciziei de încetare a contractului său de administrare.

În februarie 2026, Tribunalul București a decis suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a dosarelor penale.
Motivul? Instanța a apreciat că informațiile din anchetele penale ar putea avea o influență determinantă asupra litigiului civil. Mai mult, Parchetul de pe lângă Tribunalul București refuzase transmiterea unor documente solicitate de instanță, invocând caracterul nepublic al urmăririi penale.

„Dispozițiile Codului de procedură penală nu permit, la acest moment procesual, să vă comunicăm înscrisurile din vol. VI al dosarului de urmărire penală”, se arată în răspunsul Parchetului, citat în hotărârea judecătorească.

Fosta directoare a contestat suspendarea. Aceasta a susținut că procesul privind încetarea contractului său nu trebuie ținut pe loc până la finalizarea anchetei în care sunt cercetate decesele pacienților. Iar argumentele sale au fost acceptate de Curtea de Apel București.

Pe 26 iunie 2026, Curtea de Apel București a admis recursul fostei directoare și a dispus continuarea judecății.
Judecătorii au stabilit că dosarul penal privind morțile suspecte nu are o influență hotărâtoare asupra soluției care urmează să fie pronunțată în litigiul referitor la încetarea contractului de administrare.

„Împrejurările de fapt ce fac obiectul urmăririi penale fiind distincte cu cele care stau la baza emiterii deciziei contestate de recurenta-reclamantă”, au reținut judecătorii.

Curtea a subliniat și că fosta directoare nu este urmărită penal pentru infracțiunile investigate în dosarul privind decesele de la ATI.

În final, instanța a hotărât: „Casează încheierea recurată din data de 26.02.2026, în sensul că desființează măsura de suspendare a judecății cauzei […] ca nelegală. Trimite cauza spre continuarea judecății primei instanțe învestite.” Decizia este definitivă.

Asta înseamnă că judecătorii au decis exclusiv că procesul trebuie să continue, fără să mai aștepte finalizarea anchetelor penale.

Dosarul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon, noi detalii din documentele instanței

Hotărârea judecătorească scoate la iveală și informații importante privind amploarea cercetărilor penale. Potrivit unei adrese a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, reprodusă în document, ancheta vizează decese produse în secția ATI a Spitalului Pantelimon în perioada 2022 – aprilie 2024, în legătură cu presupusa reducere nejustificată a dozelor de noradrenalină administrate unor pacienți aflați în stare gravă.

Infracțiunile cercetate sunt omor calificat, tentativă de omor calificat, mărturie mincinoasă și fals intelectual.
Documentul confirmă, astfel, că cercetările nu s-au limitat la decesele care au provocat scandalul public din aprilie 2024, ci au vizat o perioadă mai extinsă.

Hotărârea din iunie 2026 nu stabilește însă dacă între timp a fost emis un rechizitoriu sau dacă s-a dispus o altă soluție în ancheta principală.

În timp ce procurorii încearcă să stabilească împrejurările în care au murit pacienții de la ATI, conflictul izbucnit între fosta directoare și conducerea spitalului continuă pe un front separat.

Iar după decizia definitivă a Curții de Apel București, judecătorii vor trebui să stabilească dacă încetarea contractului acesteia a fost legală sau dacă, așa cum susține fosta directoare, îndepărtarea sa a reprezentat o formă de represalii după sesizarea procurorilor.