ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. PSD vs PNL/USR. Calculul exact al datoriei României: ce guverne ne-au îndatorat și cu cât? CIFRE OFICIALE

Publicat: 16 08. 2023, 07:00

În contextul discuțiilor interminabile despre cine a îndatorat România, GÂNDUL a realizat o analiză privind evoluția din cele aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza Gândul este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.

  • România a depășit în luna mai pragul de 700 de miliarde de lei (peste 140 de miliarde de euro) – 50,1% din PIB – datorie publică, un record absolut al celor 33 de ani de la Revoluție.
  • Peste 50% din datoriile statului reprezintă acum datorii externe (mai bine de 70 de miliarde de euro), mai mult cu peste 23% față de luna decembrie 2022.
  • Cu alte cuvinte, statul are acum nevoie de încă 50% din tot ce adună în buget pentru a acoperi tot ce consumă.
  • Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate de la aderarea la UE, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta (PNL – PDL / Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) și restul de stânga (PSD / Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă).
  • În 2023, față de 2007, datoria publică a crescut nominal de aproape 8 ori și procentual de la 19,8% la 50,1% din PIB.
  • Executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat o datorie de 493,3 miliarde de lei.
  • Prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost, în perioada postaderare, la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat o datorie de 135,7 miliarde de lei.
  • Asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o guvernele cu prim-miniștri PSD.

Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta. În acești ani, România a trecut prin cel puțin două crize economice majore, respectiv cea din 2008 – 2010 (în timpul celor două Guverne Boc) și criza declanșată de pandemia de COVID-19, din 2020 (în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă), cu efecte majore în anii care au urmat, precum criza din domeniul energiei.

Cum a ajuns datoria României la peste 700 de miliarde de lei

Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, potrivit datelor istorie ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) calculate conform metodologiei UE, respectiv 6,6% din PIB. A urmat un salt la 10% în 1996, apoi o creștere uriașă, la 20%, în 1999.

Primul an când datoria publică a depășit pragul de 30% a fost în 2011, când ajunsese la 34%, apoi, în 2014, s-a apropiat de pragul de 40%, respectiv 39,2%. Acest prag a fost depășit în iunie 2020, când ponderea a ajuns la 41,1%, nivelul-record anterior lunii septembrie 2020.

De precizat că, în anii de creștere economică, atunci când PIB-ul a crescut, ponderea datoriei, chiar dacă nominal a crescut, a fost mai redusă procentual, conform datelor oficiale al MFP analizate de Gândul.

  • 1995 – 503,2 milioane de lei / 6,6% din PIB (Guvernul Văcăroiu, PDSR)
  • 2000 – 18.185,6 milioane de lei / 22,5% (Guvernul Isărescu, independent)
  • 2005 – 45.625,7 milioane de lei / 15,9% (Guvernul Tăriceanu, PNL)
  • 2010 – 156.538,3 milioane de lei / 29,6% (Guvernul Boc, PDL)
  • 2015 – 269.151,3 milioane de lei / 37,8% (Guvernul Ponta, PSD)
  • 2017 – 301.158,5 milioane de lei / 35,1% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)
  • 2018 – 330.587 milioane de lei / 34,7% (Guvernul Dăncilă, PSD)
  • 2019 – 373.624,6 milioane de lei / 35,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)
  • 2020 – 499.868,5 milioane de lei / 46,9% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)
  • 2021 – 577.521,6 milioane de lei / 48,6% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)
  • 2022 – 666.608,5 milioane de lei / 47,3% (Guvernul Ciucă, PNL)
  • mai 2023 – 731.283,1 milioane de lei / 50,1% (Guvernul Ciucă, PNL)

Și datoria publică externă a ajuns la un record istoric, după cum arată datele oficiale. Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă a administrației publice se ridică, la data de 30 iunie, la 71,022 miliarde de euro, în creștere cu 13,386 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului trecut (57,636 miliare de euro). Procentual, este o creștere cu 23,2% față de 31 decembrie 2022.

Potrivit BNR, evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică a fost determinată de:

  • emisiuni noi pe piețele externe, în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro,
  • influența creșterii prețurilor titlurilor de stat în valoare de 3,1 miliarde de euro,
  • redeschidere de emisiuni pe piețele interne și alte operațiuni pe piața secundară.

La cât au ajuns împrumuturile externe

Ponderea datoriei publice externe în PIB a crescut constant în ultimii ani, conform celor mai noi date ale MFP.

  • 2015 – 133.069,6 milioane de lei / 18,7% din PIB (Guvernul Ponta, PSD)
  • 2016 – 137.268,1 milioane de lei / 18% (Guvernul Cioloș, tehnocrat)
  • 2017 – 146.129,5 milioane de lei / 17% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)
  • 2018 – 158.001,4 milioane de lei / 16,6% (Guvernul Dăncilă, PSD)
  • 2019 – 173.005,8 milioane de lei/ 16,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)
  • 2020 – 253.993,4 milioane de lei / 23,8% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)
  • 2021 – 284.264,3 milioane de lei / 23,9% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)
  • 2022 – 330.609,4 milioane de lei / 23,5% (Guvernul Ciucă, PNL)
  • mai 2023 – 380.108,4 milioane de lei / 26% (Guvernul Ciucă, PNL)

Anterior, conform documentului MFP „Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012 – 2014”, între 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe din PIB, conform metodologiei UE, a variat între 7,3%, în 2008, în scădere după 7,7% în 2007, dar a crescut la 11,5% din PIB în 2009, apoi la 14,9% în 2010 și la 16,3%, în 2011. Între anii 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe era cuprinsă între 14,2% și 22,6%.

Datoria externă a României în perioada 2007-2011

Cu cât s-au îndatorat guvernele de dreapta față de cele de stânga

Reporterii Gândul au analizat cifrele defalcat pe fiecare guvernare, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Calculele arată că:

  • Guvernele Boc au dus datoria publică de la 12% din PIB în 2008 la 32,3% la sfârșitul lui 2011.
  • Cabinetul Ungureanu a urcat datoria publică la 35,3% în martie 2012.
  • Executivul condus de Victor Ponta a stabilizat-o la 37,8% la sfârșitul lui 2015, dar între timp s-a constituit un buffer de circa 3% din PIB (care trebuia scăzut).
  • Guvernului Cioloș a dus datoria la 38%.
  • Guvernele PSD au scăzut-o la 35,3% în 2017 și 35,1% în 2019.
  • În timpul Guvernului Orban (cu Cîțu ministru al Finanțelor), a explodat la 47% în 2020, apoi Cabinetul Cîțu a dus-o și el la 49% în 2021.
  • Guvernul Ciucă a lăsat datoria în martie 2023 la 49%.

Guvernele PSD (2012-2015 și 2017-2019) au adăugat 27 de miliarde de euro la datoria publică, cele PNL – PDL(2009-2012 T1 și 2020-2023 T1) au adăugat 100,8 miliarde de euro – în intervale similare  de timp (câte 7 ani fiecare)

În timpul guvernelor PSD s-a plătit și împrumutul de la FMI și UE luat de Guvernul Boc.

Conform calculelor Gândul, cumulat, în 81 de luni (6 ani și 9 luni) cât au guvernat România după 2007, executivele cu prim-miniștri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au acumulat datorie guvernamentală totală de 493,3 miliarde de lei, adică 67% din toată datoria acumulată de România de la Revoluție până în mai 2023 (conform ultimelor date oficiale, datoria guvernamentală = 731,3 miliarde de lei).

În cei 6 ani și 9 luni cât au guvernat România după 2007, guvernele cu prim-miniștri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au acumulat o datorie echivalentă cu toată datoria României acumulată în 30 de ani de la Revoluție, respectiv ianuarie 1990 – decembrie 2020.

La sfârșitul lui 2020, datoria României era de 499 miliarde de lei. Guvernele cu prim-miniștri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au împrumutat în 6 ani și 9 luni postaderare 493 miliarde de lei. 

Executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat datorie de 493,3 miliarde de lei.

Prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost, în perioada postaderare, la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat datorie de 135,7 miliarde de lei.

Asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o Guvernele cu premieri PSD.

Performanță versus cădere economică

Guvernarea pe datorie a PNL – PDL nu a adus performanță economică, în contextul în care, în guvernările postaderare la UE Boc și Orban, România a avut trei ani cădere economică – perioade care au coincis cu cele două mari crize – 2009, 2010 și 2020. Deci, în 3 din cei 6 ani și 9 luni de guvernare postderare la UE cu premieri PNL – PDL, România a avut cădere economică.

„Datoria publică a crescut în toate țările din lume în anul acesta și a crescut în fiecare perioadă de criză. În momentul în care ai avut criză, a crescut datoria publică, pentru că asta este natura: veniturile scad la buget automat și atunci trebuie să crești deficitul bugetar, de aceasta ne-a crescut și nouă deficitul bugetar anul acesta, pentru că au scăzut veniturile la buget. Și trebuie să înlocuiești cumva, să faci rost de bani sau să plătești facturile mai mari pentru sănătate, pentru educație, pentru tot ce a fost anul acesta”, spunea, la Gândul Financiar, Florin Cîțu, în calitate de ministru al Finanțelor, la sfârșitul primului an pandemic 2020, când România atinsese un nou vârf al datoriei.

În septembrie 2020, datoria publică a României, respectiv sumele împrumutate de autoritățile centrale și locale, era de 451.147,7 milioane de lei. Conform metodologiei UE, aceasta este calculată de Ministerul Finanțelor la aproape 43% din PIB și reprezenta o pondere-record  în istoria României.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum rezolvă Guvernul Ciolacu dezechilibrele generate în perioada Orban – Cîțu. Analist: „Reducerea cheltuielilor, singura soluție”

EXCLUSIV | Guvernul are în analiză comasări și desființări de institute. Scopul este reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal

EXCLUSIV | Guvernul ar urma să reducă numărul angajaților din aparatul bugetar. Care sunt funcționarii vizați de tăieri ale salariilor