EXCLUSIV | Cum rezolvă Guvernul Ciolacu dezechilibrele generate în perioada Orban – Cîțu. Analist: „Reducerea cheltuielilor, singura soluție”

EXCLUSIV | Cum rezolvă Guvernul Ciolacu dezechilibrele generate în perioada Orban - Cîțu. Analist: Reducerea cheltuielilor, singura soluție
Publicat: 04/08/2023, 13:51
Actualizat: 04/08/2023, 14:29

PSD transmite că dreapta strică și stânga repară, din nou. PNL răspunde că a guvernat cel mai bine și cel mai responsabil în ultimul timp, mai responsabil decât socialiștii. Acestea sunt declarațiile politice ale momentului. Care este contextul economic? Guvernul este presat să respecte ținta de 4,4% deficit bugetar și să se uite mai atent la datoria publică a României.

Trecând peste contrele politice dintre PNL și PSD, prof. univ. dr. Nicolae Țăran a analizat, pentru Gândul, ce au lăsat în urmă guvernele liberale și cum sunt măsurile pe care le are în vedere Guvernul Marcel Ciolacu.

Primul indicator cu valoare informațională pe care îl analizează profesorul Nicolae Țăran este deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile generale ale Guvernului și cheltuielile generale.

Cum a ajuns deficitul bugetar de la 2,8% în 2018 la 9,2% în 2020, la 7,1% în 2021

Nicolae Țăran: Dacă luăm acest indicator, cu anii de preferință 2019 – 2022, în care s-au întâmplat foarte multe lucruri, crize, pandemie, a început războiul în Ucraina, toate acestea au dereglat foarte puternic economiile europene și nu numai.

La nivelul Uniunii Europene, deficitele bugetare erau următoarele: în 2019 – 0,5 procente din PIB, 2020 – 6,7 procente din PIB, 2021 – 4,8 procente, 2022 – 3,4 procente.

Oricum am analiza, este evident că la nivel european s-a produs o echilibrare între venituri și cheltuieli. După un maximum de 6,7 valoarea deficitului, acesta a coborât la 3,4, deci la aproape jumătate, foarte aproape de limita de 3% pe care experții Comisiei Europene o consideră un prag de avarie.

Notificarea fiscală din octombrie  2022  pentru deficitele 2018-2021

Sursa: Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024-2026

Nicolae Țăran: În România, 4,3 procente deficit în 2019, e momentul în care a venit la guvernare Ludovic Orban, în noiembrie.

În 2018, eram sub pragul de 3, la 2,8% și urcă la 4,3. Ultimele două luni au fost niște cheltuieli foarte mari, dar oricum deficitul era clar într-o tendință de a depăși trei procente.

Apoi, în 2020, avem unul din cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, cu 9,2. Acest deficit scade ușor în 2021, la 7,1 și anul trecut coboară la 6,2. Este o descreștere fără îndoială, dar insuficientă. Aici ne aflăm.

Deficite bugetare în perioada 2020-2026

2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026
Sold  buget
general
consolidat
(cash)
-9,54 -6,76 -5,74 -4,40 -2,95 -2,90 -2,90
Sold  buget
general
consolidat
(ESA)
-9,24 -7,11 -6,20 -4,40 -2,95 -2,90 -2,90
Sold  buget
general
consolidat
(structural)
-7,70 -6,14 -5,66 -3,79 -2,71 -3,00 -3,13

Sursa: Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024-2026

Țăran: România are o politică fiscală liberală. Care este cauza creșterii deficitului

În martie 2020, Comisia Europeană a început procedura de deficit excesiv pentru România, după ce, în luna februarie a aceluiași an, CE adoptase un raport în care analiza respectarea criteriului deficitului bugetar, prevăzut de Tratatul de la Maastricht.

Ministru de Finanțe de atunci, Florin Cîțu, anunța pe Facebook, că a prezentat Comisiei un „plan de reducere a deficitului sustenabil şi credibil, acceptat de CE”.

În septembrie 2021, surse europene au declarat pentru CursDeGuvernare că ”România nu este într-o situație foarte confortabilă când vine vorba de deficit. Am discutat mult cu România acest lucru, iar în final am considerat fezabil planul de revenire în ținta de 3% în 2024”.

Nicolae Țăran: Discuțiile acestea sunt sterile, care dintre guverne a avut o contribuție negativă mai mare sau mai mică. Părerea mea că asta ține de discuția politică.

În privința factorilor structurali, eu cred că aici discuția guvernanților ar trebui extinsă.

Principala cauză a deficitului bugetar o reprezintă deficitul de cont curent, care este determinat în cea mai mare măsură de deficitul comercial al României.

Anul trecut am avut un deficit uriaș, 27 de miliarde de euro, 9,2 procente din PIB, cel mai mare din UE. Acesta este riscul număr unu, este factorul recesiv cel mai puternic, care diminuează performanțele politicilor fiscale.

Pentru că, în momentul în care ai un deficit comercial atât de mare și ai importuri foarte mari, există o forță care angrenează, în mod automat, o corelație pe care toți economiștii valoroși o subliniază, așa-numitele deficite gemene.

În momentul în care ai deficite externe, deficite comerciale, deficite de cont curent, evident, acestea antrenează aproape cauzal și deficite interne bugetare. Deci, dacă vrem să reducem pe termen lung deficitul bugetar, ar trebui să începem o politică economică cu totul și cu totul diferită. 

Să încurajăm producția internă și, mai ales, să încurajăm exporturile noastre în străinătate, pentru că altfel riscăm să producem grave perturbații în privința echilibrului care există între veniturile și cheltuielile bugetare.

Al doilea factor, care nu ne lasă prea mare marjă de manevră, este faptul că România are o politică fiscală foarte liberală într-adevăr, dar nu mă refer la dogma liberală. Mă refer la faptul că și guvernele de stânga și de dreapta, inclusiv cele pe care le știm din perioada Ponta-Cioloș, cu toți miniștrii de finanțe cunoscuți, au generat prin deciziile lor o politică în care veniturile bugetare sunt cu mult mai mici decât media europeană.

Acum nu trebuie acționat intempestiv. Politica fiscală cere timp, cere stabilitate și mediul economic are nevoie de această predictibilitate a politicii fiscale. Orice altă variantă este periculoasă și generează efecte negative.

Cum acoperă cabinetul Ciolacu creșterile salariale din educație și sănătate

Educația și sănătatea sunt două domenii subfinanțate, în ultimii ani. În mai 2023, pe fondul tulburărilor sociale, Marcel Ciolacu, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, promitea creșteri salariale.

Pe 12 iunie, Guvernul Ciolacu a adoptat ordonanța cu majorările salariale pentru profesori, iar grilele cu fiecare salariu de bază pe funcție, vechime și grad didactic, au intrat în vigoare de la 1 iunie 2023.

Experții se întrebau cum va acoperi, în fapt, promisiunile, în contextul în care există o „gaură” la buget. Profesorul Țăran spune că ordonanțele de creștere a veniturilor în învățământ și educație nu vor avea un impact semnificativ, pe termen lung, la bugetul de stat.

Nicolae Țăran: Învățământul, din păcate, parcurge o dinamică regresivă, numărul de elevi scade, numărul de învățători și profesori scade. Același lucru e valabil de mai mult timp și nu cred că creșterile salariale vor avea un impact foarte mare pe termen mediu, iar pe termen lung, nu vor avea niciun fel de impact negativ.

România este paradis fiscal? Actualul guvern nu poate să-și permită să reducă taxele

Regimul de taxare, în țara noastră, este mai relaxat în comparație cu alte state.

România, cu cota unică de impozitare a veniturilor de 16%, ar putea fi considerată un paradis fiscal, față de alte țări europene unde nivelul maxim de impozitare trece și de 40%, cum ar fi cazul Germaniei, spre exemplu.

În ceea ce privește colectarea, statul român strânge anual taxe şi contribuţii sociale în jur de 26 – 27 procente din PIB, adică la jumătate faţă de media europeană de 42% din PIB.

Pe 28 iulie, Marcel Ciolacu a anunțat că Executivul pregătește două ordonanțe pentru creșterea veniturilor la buget. Una dintre ele se referă la regimul fiscal și colectare și stă sub semnul provocării de a respecta ținta de deficit de 4,4% din PIB.

Profesorul Nicolae Țăran afirmă că Guvernul nu-și poate permite, în contextul actual, să scadă taxele, însă trebuie văzut cu cât le creștem.

Nicolae Țăran: Mărirea taxelor și a impozitelor pentru a diminua deficitele bugetare este un factor regresiv, recesiv. În acest context micșorăm valoarea PIB-ului. Un alt factor, mai moderat, este reducerea taxelor și a impozitelor, pentru că acolo apar multiplicatori datorită impactului pozitiv în economie.

Dar, fără îndoială, actualul Guvern nu poate să-și permită să reducă taxele, cu speranța că în viitoarele luni sau în viitorii ani poate apărea un efect pozitiv prin multiplicare.

Dar, pentru că noi oricum avem deja un prag foarte jos al veniturilor și taxelor, nu are rost să-l coborâm, dar trebuie văzut cât îl creștem. Pentru că dacă îl creștem de la 32 la 35, acest 3% ar însemna de fapt să intrăm rapid recesiune.

Importanța reducerii cheltuielilor

O a doua ordonanță anunțată de Marcel Ciolacu se referă la economii în sistemul bugetar, care are ca scop stoparea risipei banilor publici, conform premierului. Citește mai multe AICI. 

Despre măsura pregătită de Guvern, profesorul Țăran afirmă că este singura soluție, în contextul actual.

Nicolae Țăran: În privința cheltuielilor, dacă reducem cheltuielile cu 3-4%, fără îndoială, acest lucru înseamnă mai puțini bani în economie și acest deficit de lichiditate în economie ar însemna de fapt o reducere a PIB-ului.

Dar, această reducere a cheltuielilor în contextul actual e singura măsură. Însă, ea trebuie făcută cu moderație și trebuie găsite și criterii etice, nu trebuie acționat în forță și mai ales nu trebuie pedepsită motivația celor care au un impact pozitiv în economie.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Prețurile la produsele de bază, în scădere accentuată după măsurile urgente luate de Guvernul Ciolacu – ANALIZĂ COMPARATIVĂ

PSD și PNL vor adopta noi măsuri fiscale. Iată soluțiile pe care le vor negocia cele două partide pentru a aduce mai mulți bani la buget

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Avem lista completă a concurenţilor Asia Express! Filmările sunt gata să înceapă. EXCLUSIV
FOTO. Cât de frumoasă e fiica lui Ion Țiriac! Moștenitoarea imperiului l-a impresionat cu apariția...
Părinții victimelor lui Vlad Pascu sunt revoltați. Ce a întrebat judecătoarea la proces
Băiețel de 8 ani, în stare gravă după o vacanță cu familia într-un resort de...
Străzi din Bucureşti, cu "nume tâmpite" puse de regimul comunist. "Aşa le-am găsit de când...
Andreea Bălan a recunoscut tot despre certurile cu Victor Cornea: „Nu există împăcare”
Cel mai mare supermarket din România dispare! Ce companie l-a cumpărat și în ce se...
Un român s-a trezit cu amendă pentru ROVINIETĂ dintr-un motiv bizar
„Mă şantajează. Vor să facă asta în secret, fără să îmi iau la revedere.”. Mama...
Produsele marcă proprie din magazine ar putea să dispară! „Nu pot accepta profiturile speculative făcute...
Părinţii victimelor lui Vlad Pascu cer schimbarea încadrării faptelor în omor: Nu ne va alina...
”Fratele” multi-milionar al Prodancei s-a sinucis la Dubai! El a avut în trecut inclusiv o...
Peste CÂT TIMP se refac PLĂMÂNII atunci când renunți LA FUMAT
UNGARIA anunță Noua Ordine Mondială! Budapesta pregătește noua eră. Va fi de neoprit
Stațiunea supranumită „Perla Apusenilor”, un adevărat paradis. Ce boli se pot trata
Felicitări și mesaje de Dragobete, pe 24 februarie. Imagini și urări de dragoste cu ”Te...
BANCUL ZILEI. Bulă: Mă cheamă şefu’ la el în birou şi-mi zice: Am observat că...
Peste 3.000 de oameni, evacuați din cauza unei bombe din cel de-Al Doilea Război Mondial