BCE majorează dobânda de politică monetară. Ce se întâmplă cu ratele românilor care au credite în euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânda de referință la 2,5%, pentru a doua oară în acest an, și lasă de înțeles că ar putea urma și alte majorări. Decizia vine în contextul în care situația din Orientul Mijlociu și prețurile ridicate la energie au împins inflația din zona euro la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani.

Astfel, rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor creşte la 2,50%, 2,65% şi, respectiv, 2,90% începând cu data de 16 septembrie 2026, potrivit comunicatului BCE.

Decizia BCE pune presiune pe Euribor

Decizia este de natură să pună presiune pe Euribor și, implicit, pe ratele plătite de populație și companii la creditele în euro cu dobândă variabilă. Teoretic, Euribor nu este stabilit direct de BCE, însă evoluția sa este strâns legată de condițiile de finanțare de pe piața monetară și de așteptările privind politica monetară. Impactul exact va depinde de indicele prevăzut în contract – de exemplu, Euribor la 3, 6 sau 12 luni, respectiv de momentul la care banca actualizează dobânda și de marja fixă aplicată creditului.

Inflația în zona euro a ieșit din grafic

Creșterea puternică a prețurilor petrolului și gazelor naturale a împins inflația cu mult peste 3% în zona euro, formată din 21 de țări, luna trecută, depășind semnificativ ținta BCE de 2%. Escaladarea recentă a conflictului indică noi presiuni asupra prețurilor, care s-ar putea transmite în cele din urmă și în procesul de stabilire a salariilor.

„Perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri în sensul creșterii inflației și riscuri în sensul scăderii creșterii economice”, a transmis BCE într-un comunicat după reuniunea de la Berlin, continuând tradiția de a organiza o reuniune de politică monetară pe an într-un alt oraș din zona euro.

BCE și-a majorat, de asemenea, prognoza privind creșterea economică în 2026 la 0,9%, de la 0,8%, cât estima în iunie, și anticipează în prezent o inflație medie de 3,0% în acest an și de 2,5% în 2027.

Dobânda de referință a BCE, la limita intervalului considerat „neutru”

Majorarea de joi duce dobânda de referință a BCE pentru facilitatea de depozit la 2,5%, la limita superioară a intervalului considerat „neutru” de factorii de decizie, adică acel nivel al dobânzilor care, în principiu, nici nu frânează, nici nu stimulează creșterea economică, notează Reuters.

Deși investitorii financiari mizează pe noi majorări ale dobânzilor în a doua parte a acestui an și în 2027, BCE nu dă semne că s-ar grăbi în privința unei noi creșteri, având în vedere perspectivele economice mixte.

De altfel, președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat că banca centrală europeană nu s-a angajat în niciun fel cu privire la viitoarele decizii de politică monetară.

„Nu am discutat deloc despre vreo traiectorie viitoare”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă. „Piețele fac ceea ce trebuie să facă, iar noi facem ceea ce trebuie să facem – și anume să asigurăm stabilitatea prețurilor”, a precizat Lagarde.

Banca Centrală Europeană ia în calcul o temperare a presiunilor inflaționiste

Presiunile inflaționiste în zona euro vin din creșterea prețurilor energiei, un trend care se va menține, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Prețurile ridicate ale gazelor naturale reprezintă, de asemenea, un motiv tot mai mare de îngrijorare, în condițiile în care nivelurile de înmagazinare a gazelor sunt sub mediile istorice, iar sezonul rece se apropie.

În același timp, economia se menține mult mai bine decât se anticipa, indicând o reziliență care ar putea exercita, la rândul său, presiuni în creștere asupra prețurilor.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și combustibililor, a încetinit în august, pe fondul temperării inflației din sectorul serviciilor. În același timp, creșterea salariilor, un indicator esențial pentru evaluarea presiunilor asupra prețurilor, continuă să încetinească.

Randamentele obligațiunilor au crescut, de asemenea, puternic, în principal ca urmare a unor evoluții similare ale titlurilor de stat americane, ceea ce înăsprește condițiile de finanțare și preia o parte din efortul pe care, în mod normal, l-ar face banca centrală. Acești factori sugerează că, chiar dacă presiunile asupra prețurilor persistă, acestea sunt cu mult mai reduse decât în 2022, când inflația a depășit 10%, pe fondul exploziei prețurilor energiei după invazia Rusiei în Ucraina.