Cursa pentru președinția Franței, între „un comunist care a promis taxarea bogaților” și „o extremistă antieuro”, îi îngrozește pe investitori
Alegerile pentru președinția Franței se apropie rapid și au devenit cele mai incerte dintr-o generație. Nesiguranța și nervozitatea se simt serios pe piețe, mai ales pe cea a euro și a obligațiunilor. Spre comparație, alegerile generale din Germania, care și ele se apropie, ar trebui să fie liniștite și lipsite de surprize populiste. Însă acestea ar putea aduce surprize de altă natură, iar acest lucru nu este încă luat în cosiderare de piețe.
Mélenchon este politicianul-personaj tipic populist. Îi are ca idoli pe Chavez și Castro. La unul din mitingurile sale electorale, politi cianul și-a fascinat publicul cu povești despre răutatea „piețelor extreme care trasformă suferința, sărăcia și abandonul în aur și bani”, scrie Bloomberg.
A descris Franța ca fiind o țară cu „bogății uriașe, dar distribuite prost”, a denunțat atacurile aeriene americane din Siria și a cerut ca Franța să părăsească NATO. De altfel, Mélenchon a abordat poziții fără compromis față de militarismul occidental și globalizare. El vrea renegociarea în profuzime a relațiilor Franței cu UE și a spus că dacă negocierile eșuează, „francezii vor decide dacă rămân sau nu în uniune”. Politicianul vrea ca astfel Franța să capete mai mult control economic. În privința economiei, Mélenchon, un critic înverșunat al austerității, a promis majorarea cheltuielilor cu peste 250 de miliarde de euro pe an, reducerea programului săptămânal de lucru de la 35 de ore la 32 de ore și taxarea cu până la 100% a oricărui venit mai mare de 20 de ori venitul mediu. El va face mai greu pentru companii să concedieze angajați, va limita remunerațiile executivilor, va retrage țara din acordurile de comerț liber, va majora salariul minim cu 15% și va reduce vârsta de pensionare pentru anumite categorii de salariați la 60 de ani, cu pensie completă.
Le Pen a promis un referendum privind apartenența țării la UE, renegocierea statutului Franței în uniune și își face campania pe o platformă naționalistă care include în toarcerea la vechiul franc francez, „pro tecționism inteligent” și favorizarea salariaților francezi în fața celor străini.
Spre deosebire de antiimigraționista Le Pen, Mélenchon are un public loial.
Cele mai recente sondaje de popularitate arată că Mélenchon se numără, alături de Le Pen, printre cei patru candidați la președinție care au prins în raza lor de atac al doilea tur al alegerilor. Primul, în care vor concura toți candidații, va fi pe 23 aprilie.
Un sondaj Kantar Sofres publicat în weekend îl plasează pe Mélenchon pe locul trei, cu 18% dintre voturi, cu un punct în fața lui Francois Fillon. Le Pen și Emmanuel Macron ar fi la egalitate, cu 24% din voturi. Pe 17 martie, sondajele îi dădeau lui Mélenchon doar 10,5% din voturi. O treime din alegători sunt indeciși.
Cu planul său de a trata cu bani nevralgiile economice ale Franței, Mélenchon perturbă piețele.
Diferența dintre yieldurile obligațiunilor franceze cu scadența la zece ani și cele ale titlurilor germane s-a lărgit de la 60 de puncte de bază la mijlocul lunii trecute la 75 de puncte miercuri. Cu alte cuvinte, Franța plătește din ce în ce mai mult, în comparație cu Germania, pentru a se împrumuta de pe piețe.
Costul hedging-ului contra volatilității euro față de dolar și yen luna viitoare a sărit la cele mai ridicate niveluri de la anunțarea rezultatului referendumului pentru Brexit din iunie anul trecut, spune Valentin Marinov, analist al Credit Agricole.