HARTA BENZINEI ÎN UE. Un român, un bulgar și un ungur ajung la benzinărie. Câte plinuri pot face din salariul pe o lună

Un român poate face într-o lună doar 3,2 plinuri de benzină la mașină, iar un bulgar 2,9 plinuri, luând în considerare un automobil cu un rezervor de 45 de litri, reiese din calculele gândul. Calculele au la bază informații privind câștigul net anual de pe Eurostat și prețurile la combustibil de pe portalul energy.eu. 

Spre comparație, din salariul net pe care îl obține într-o lună, un ungur poate face lunar 5,8 plinuri la mașină, iar un polonez  7,4 plinuri. În Italia, chiar dacă litrul de benzină este cel mai scump din UE, un italian poate cumpăra într-o lună 13 plinuri de benzină, în timp ce un german poate face lunar 22 de plinuri de benzină.

Prețul benzinei în România a scăzut ajungând la 5-5,2 lei pe litru, cele mai mici prețuri înregistrându-se în zona Moldovei. Mai mult de jumătate din acest preț, mai exact 58%, ajunge la stat sub forma accizei și TVA-ului,  potrivit  datelor primite de gândul de la KMG International, fostul grup Rompetrol. În cazul motorinei, ponderea taxelor ajunge la 54% din preț.

„În afara accizelor și taxelor, prețul final al carburanților este format din indicatori variabili precum cotațiile internaționale ale materiilor prime și ale produselor petroliere, cursul de schimb, precum și costuri logistice și de distribuție, cele financiare necesare asigurării capitalului de lucru și a investițiilor”, se arată în răspunsul transmis gândul de reprezentanții Rompetrol.

Evoluția prețurilor la pompă

În perioada 18 noiembrie 2014- 7 ianuarie 2015, Rompetrol Downstream a modificat în scădere prețurile la carburanți de 12 ori, respectiv cu 59 de bani la motorină și 62 de bani la benzină.

Astfel, ultima modificare a fost operată pe 5 ianuarie 2015, în scădere cu 3 bani la benzină – prețul mediu în rețea fiind de  5,18 lei – si cu 3 bani la motorină – prețul mediu în rețea fiind de 5,35 lei -, în continuare evoluția fiind de scădere a prețurilor.

În aprilie anul trecut Guvernul a introdus acciza de 7 cenți pe litru, care reprezintă  41 de bani din prețul final. Astfel că dacă aceasta nu ar fi fost introdusă, acum prețul benzinei la pompă ar fi ajuns în prezent sub pragul de 5 lei pe litru.

Cât privește prețurile la benzină în Uniunea Europeană, România se află pe locul 13 în UE în clasamentul celui mai mic preț la pompă pentru benzină, cu 1,186 euro pe litru (5,12 lei pe litru), potrivit energy.eu.

(Click pentru a mări)

Pe primul loc în acest top se află Polonia, cu 0,95 euro pe litrul de benzină, urmat de Estonia, cu 0,979 euro pe litru și Ungaria, cu 1,04 euro pe litru.

Cea mai scumpă benzină se vinde la pompele din Italia, cu 1,584 euro pe litru și Olanda, cu 1,569 euro pe litru.
Media UE este de 1,244 euro pe litrul de benzină.

Pentru un litru de benzină un român plătește 5,8% din venitul zilnic

Pe de altă parte, România se numără printre țările cu cel mai ridicat cost al benzinei din lume, calculat în funcție de puterea de cumpărare, situându-se pe locul 11 după ponderea costului unui galon de benzină în venitul mediu zilnic, potrivit unui recent studiu Bloomberg pentru 61 de țări, citat de Mediafax.

Un galon de benzină premium, adică circa patru litri, costă 4,92 de euro, în timp ce venitul mediu zilnic este de 28 de dolari (22,5 euro). Astfel, pentru cumpărarea a aproape patru litri de benzină, un român trebuie să plătească 22,04% din venitul mediu pe zi. Calculat pentru un litru de combustibil, ponderea este de 5,82% din venitul mediu zilnic.

În ceea ce privește prețul litrului de benzină, acesta se situează la 1,3 euro, scăzând cu 17% în ultimele șase luni în România, potrivit datelor Bloomberg.

Astfel, România se clasează pe locul 29 în rândul țărilor luate în considerare de analiza Bloomberg, după prețul litrului de benzină.

Ținând cont, însă, și de salarii, România se plasează în clasamentul mondial denumit „suferință la pompă” pe locul 11 în rândul celor 61 de state analizate.

Topul țărilor cu cele mai mari prețuri la benzină este condus de Norvegia, unde un litru de benzină costă 1,96 de euro, fiind urmată de Turcia (1,79 euro) și Hong Kong (1,72 euro).

În funcție de preț, România se află între Croația (1,31 euro pe litru), locul 28, și Chile (1,26 euro pe litru), locul 30. Prețul unui litru de benzină este mai mic decât în România în țări ca Lituania (1,29 euro pe litru) și Estonia (1,21 euro pe litru).

În schimb, în Cehia (1,33 euro pe litru), Grecia (1,5 euro pe litru), Slovacia și Slovenia (1,42 euro pe litru), benzina costă mai mult decât în România.

Organizat după „suferința la pompă”, clasamentul Bloomberg este condus de Pakistan, unde pentru cumpărarea unui litru de benzină este necesară o treime din venitul mediu zilnic, care se situează la 3,55 dolari (2,8 euro).

Prețul petrolului, sub 50 dolari pe baril

Prețul țițeiului brent a scăzut marți sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată după luna mai 2009, analiștii explicând acest fapt printr-o saturare în aprovizionarea cu combustibil a mediului de afaceri la nivel mondial, al cărui ritm de dezvoltare a încetinit.

Unii analiști sunt de părere că prețul țițeiului ar putea scădea chiar mai mult, în funcție de cerere și ofertă. 

„Prețul petrolului este de așteptat să mai scadă ca urmare a creșterii mai lente  a Chinei, dar și ale Europei. Nu aș fi surprins dacă prețul ar scădea la nivelul de 20 de dolari. Este pur și simplu vorba de cerere și ofertă”, a declarat Nobuyuki Nakahara, un fost director al bordului Băncii Japoniei.

Iar situația nu se va schimba prea curând, pentru că statele producătoare de petrol nu dau semne că își vor reduce producția.

Unii analiști văd lucruri bune pentru economie pe termen lung ca urmare a unui preț mai mic al petrolului. RFI, care citează Liberation, notează că în ciuda acestei scăderi cvasi-istorice a prețului la țiței, disctribuitorii – din Franța cel puțin – nu urmează toți tendința. Cu alte cuvinte în această perioadă care le este favorabilă – e frig afară, oamenii mai pleacă în vacanțe – distribuitorii profită ca să realizeze marje foarte confortabile pentru a compensa perioade ulterioare în care prețul crește și marjele se micșorează.