Propuneri la noua lege a salarizării – majorări anuale, din 2014, doar pentru unii funcționari

Publicat: 16 06. 2013, 13:48
Actualizat: 23 03. 2019, 11:59

Salariile bugetarilor vor fi majorate anual prin noua lege a salarizării, începând cu 2014, în mod etapizat și succesiv, dar numai pentru anumiți funcționari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, informează Mediafax.

Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice pregătită de Guvern pentru 2014 și anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe țară de la 1 iulie, și coeficienții de ierarhizare existenți, iar diferența dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

„Începând cu anul 2014 se vor acorda, etapizat, majorări salariale cu încadrare în plafoanele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. În situația în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mic decât salariul de bază actual, se va menține în plată salariul de bază actual până când majorările succesive acordate vor ajunge la nivelul acestui salariu de bază. În situația în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mare decât cel deținut în prezent, se vor acoda majorări salariale anuale succesive astfel încât să se ajungă la nivelul salariului de bază nominal prevăzut de Legea-cadru, modificată”, se arată într-un document obținut de Mediafax.

Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că acest sistem presupune ca majorările salariale să fie acordate numai acelor funcționari al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta din noua lege, în timp ce ceilalți funcționari, cu un salariu mai mare, vor rămâne cu același salariu până vor fi „ajunși din urmă”

„În prezent există diferențe foarte mari între salariul de încadrare pentru aceleași funcții, dar exercitate în instituții publice diferite. De exemplu, un contabil dintr-o instituție publică are un salariu mai mare decât un alt contabil dintr-o altă instituție publică. Prin sistemul propus, se urmărește o oarecare egalizare între aceste salarii de încadrare, dar asta va presupune ca majorările salariale să fie acordate doar pentru acei funcționari cu salarii mai mici, iar ceilalalți funcționari să nu beneficieze de aceste majorări”, au arătat sursele.

Potrivit acestora, durata în care aceste salarii de încadrare vor fi egalizate va depinde de câți bani vor fi incluși în fondul de salariu pentru acest sistem.

Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensațiilor și indemnizațiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nu depășească creșterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.

Pentru personalul încadrat pe studii medii care absolvă studii superioare, se va asigura la promovare cel puțin clasa de salarizare deținut anterior aferentă gradației avute.

Până la această oră, ministrul Muncii nu a răspuns solicitării Mediafax de a transmite eventuale precizări privind informațiile legate de noua lege a salarizării.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Ierarhia celorlalte funcții, care nu au făcut parte din eșantion, a fost realizată împreună cu experții Băncii Mondiale, prin extrapolarea datelor obținute pentru acel eșantion.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

În document se arată însă că, din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.