Taxa încasată în proporție de peste 90%. „Dacă și celelalte taxe din România s-ar fi colectat la același nivel, am fi ajuns departe”

Publicat: 19 11. 2014, 16:07

Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a declarat, miercuri, la prima ediție a Conferinței Naționale de Farmaeconomie și Management Sanitar de la Târgu Mureș, că este nevoie de o creștere a nivelulului colectării taxelor în România, alături de alte măsuri, pentru susținerea sistemului sanitar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a subliniat că taxa clawback este una dintre cel mai bine colectate din țară, iar dacă toate celelalte taxe se colectau ca și aceasta „am fi fost departe, din punct de vedere economic, ca națiune”.

„E un mare semn de întrebare, vis-a-vis de finanțare și vis-a-vis de modul în care se asigură colectarea banilor pentru acest buget al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate. Fiindcă știm foarte bine că există mulți contributori care pe hârtie ar trebui să contribuie, dar care în practică nu ajung să facă acest lucru. (…) Și nu pot să nu menționez, în acest context, taxa clawback, care este una din cele mai bine colectate taxe în România, nivelul de colectare trece de 90%. Dacă și celelalte taxe din România s-ar fi colectat la același nivel, am fi ajuns departe sau am fi fost departe, din punct de vedere economic, ca națiune”, a spus Zaharescu.

El a adăugat că nu trebuie neglijat faptul că, recent, Guvernul a șters o datorie de aproape 700 de milioane de lei, acumulată în ultimii ani de companii cu capital majoritar de stat. Aceasta, pe de-o parte, a scăpat companiile de stat de „o piatră de moară”, însă în același timp reflectă neputința statului de a-și asigura o bună administrare în interiorul companiilor, în așa fel încât să poată asigura o bună funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, a subliniat el.

Zaharescu a afirmat că lucrurile trebuie privite „mai în ansamblu”, întrucât nimeni nu se poate baza doar pe anumite contribuții care sunt plătite corect de către anumiți agenți economici.

El a propus ca, pe lângă o mai bună colectare, trebuie crescut salariul minim pe economie, pentru a se genera astfel „niște sume mai consistente pentru bugetul CNAS”. Totodată, persoanele care au plătit „taxa pe viciu” ar trebui să beneficieze de sume pentru a se trata, a apreciat el.

„Părerea mea sinceră este că, pe lângă niște eforturi substanțiale care trebuie să fie făcute în procesul de colectare mai bună a taxelor – și aici trebuie să avem cu adevărat grijă ca lucrul acesta să se întâmple -, trebuie să avem grijă să creștem salariul minim pe economie, în așa fel încât cei 4,4 milioane de angajați să genereze niște sume mai consistente pentru bugetul CNAS. Și, nu în ultimul rând, ceea ce după părerea mea este esențial, anumite taxe colaterale, care ar putea să fie taxa pe viciu. Este un alt principiu al solidarității: cei care consumă alcool, consumă tutun își distrug sănătatea cu astea, în momentul în care ar avea nevoie să se trateze, ar fi logic să poată să beneficieze la un moment dat de sumele cu care au plătit cândva achiziționarea acelor produse”, a arătat el.

Zaharescu s-a declarat șocat de cifrele comparative dintre România și Ungaria, prezentate la conferință, din care reiese că țara noastră are un număr de angajați similar cu statul vecin, la o populație dublă numeric, iar contribuțiile sunt mult mai mici, atât la angajat, cât și la angajator.

„La acest număr de angajați, luăm în calcul că foarte mulți dintre ei sunt la nivelul salariului minim pe economie și observăm că avem contribuțiile care se învârt în jurul a 5,2-5,5% din masa salarială. Dacă ne uităm un pic în istoria recentă a României, puținele momente de echilibru pe care le-am avut în finanțarea sistemului sanitar au fost fie în momentul când contribuțiile angajat-angajator, pe masa salarială, erau comparabile cu cele din Ungaria, adică la nivel de 7% din partea fiecăruia, fie în momentele în care au existat niște surse suplimentare de finanțare, din alte direcții. Și nu este de neglijat momentul în care s-a introdus taxa pe viciu”, a spus Zaharescu.

El a arătat că aceasta a constituit una din sursele financiare importante din sistem, care au permis, în 2005, deblocarea unei situații, când „tot așa se înregistrau arierate mari în sistem, undeva în jurul a 500 de milioane de dolari”.

„Și prin introducerea taxei pe viciu s-a permis plata acelor arierate, iar în anii imediat următori s-a permis declanșarea unor proiecte de anvergură, cum a fost proiectul de evaluare a stării de sănătate a populației, proiectul de informatizare în sistem și așa mai departe”, a conchis el.