Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a transmis prin intermediul unei analize publicate pe blogul personal, că economia României nu ar fi funcționat în 2025, așa cum nu a funcționat nici în 2024. Oficialul susține că declinul economic era previzibil, iar ajustările fiscal-bugetare au fost necesare pentru stabilitatea finanțelor publice.
Analiza viceguvernatorului BNR pare că susține, indirect, măsurile de austeritate promovate de premierul României. În textul publicat pe blogul personal, Cosmin Marinescu subliniază faptul că ajustările bugetare au fost „imperative” pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și susține că declinul economic nu a apărut din vina administrațiilor locale, ci din cauza dezechilibrelor macroeconomice și a reducerii cererii interne.
„Derapajul deficitului bugetar și deteriorarea balanței externe au urgentat necesitatea consolidării finanțelor publice. Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și a atenua vulnerabilitățile economiei la șocuri externe.”
De asemenea, Cosmin Marinescu pare că evită să asocieze în mod direct declinul economiei românești cu administrațiile locale și dă vina pe consumul scăzut. În același registru, oficialul BNR susține că nu există o alternativă la politica de consolidare fiscală, un argument repetat constant și de premierul Ilie Bolojan, atunci când vrea să sară în apărarea pachetului de măsuri fiscale.
„Consumul este factorul a cărui contracție se resimte direct și rapid în ritmul creșterii economice, de aici și impactul negativ asupra creșterii în trimestrul I (-0,6%). Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate. Nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare.”, mai spune Cosmin Marinescu.
Mai mult decât atât, viceguvernatorul subliniază că, în ciuda măsurilor de austeritate, economia a continuat să crească deși, la finalul lui 2025, economia României a intrat într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. După ce a intrat oficial în recesiune tehnică, premierul României afirma că economia traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic și se lăuda cu creșterea de 0,6%.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid… Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.”, a spus Ilie Bolojan.
Cum sunt afectați românii și mediul de afaceri de recesiunea tehnică
Deși s-a lăudat cu o creștere, fie ea una modestă, efectele pe care le resimt românii în viața de zi cu zi nu sunt la fel de modeste. Cheltuielile familiilor devin mai prudente din cauza costurilor mari la alimente, energie, chirii sau credite. De asemenea, familiile își reduc economiile sau ajung să-și majoreze datoriile pentru a ține pasul cu nivelul de trai. De partea cealaltă, companiile resimt recesiune prin scăderea cererii pentru produse și servicii și aleg să-și amâne proiectele de investiții, să ajusteze costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prim-Viceguvernatorul BNR transmite că aderarea la OCDE poate aduce României un plus de până la 1% din PIB
Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă”