Cum afectează ZGOMOTELE puternice calitatea vieții din orașe. „În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse”

Publicat: 18 04. 2024, 10:49

În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții. Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

Dacă vorbim despre transport urban, poluare fonica este generată de traficul rutier, feroviar și aerian.

În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB) și aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB).

Nu în ultimul rând, aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB ), și aproape 20.000 sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea.

Principalele surse de poluare fonică din transport în orașe sunt:

  • Mașinile – poluarea sonoră vine din interacțiunea anvelopelor cu drumul la accelerare sau decelerare. Apoi mai avem zgomotele motoarelor, produs la frecarea cu aerul, în funcție de cât de aerodinamică este mașina.
  • Trenurile – la care sunt mai multe surse de zgomot relevante, care ar putea să nu depindă toate direct de viteza trenului: zgomotul produs de grupul motopropulsor, cum ar fi motoarele diesel (inclusiv admisie, evacuare și motor), transmisia de viteze, generatoarele electrice, care depind în principal de turația pe minut a motorului (rpm) și sursele electrice, cum ar fi convertoarele, care pot fi în mare parte dependente de electricitate; Zgomotul produs de ventilatoare și de sistemele de răcire, în funcție de turația ventilatoarelor –  în unele cazuri, ventilatoarele pot fi direct cuplate la linia de transmisie; mai sunt surse intermitente, cum ar fi compresoarele, supapele și altele.
  • Avioanele – exceptand aeronavele militare și cele cu elice, principala problema la aeronavele cu 2 sau 4 motoare cu turbina este zgomotul produs la decolare și aterizare.

Din această cauză ruta și orarul de zbor pot reprezenta o soluție rapidă pe moment, până când o nouă tehnologie va fi folosită în aviație

La rândul său, viteza și direcția vântului, la fel și temperatura aerului determină pot determina refracția traiectoriei undelor sonore, drept urmare pot influența propagarea acestuia mult mai departe de sursa inițială a zgomotului.

România stă cel mai prost din Europa când vine vorba de poluarea fonică industrială

Aproape 16.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții, notează Alexandru Luchiian pentru Infoclima.

Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici.

România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, dacă vorbim despre procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială. Chiar dacă industria a avut un declin în România, tot mai întâlnim fabrici precum Kronospan la Brașov și Sebeș, Azomureș la Târgu Mureș sau altele.

Dacă vorbim despre șantiere și blocuri în construcții, Cluj-Napoca a cunoscut o ascensiune pe baza cererii și santiere au început să apară peste tot.

După transport și industrie, activitățile umane vin și ele cu impact fonic puternic

Aproape orice acțiune a societății moderne produce poluare fonica, începând cu tunderea gazonului, udatul florilor, spălatul mașinii, chiar și tot ce înseamnă acțiuni pentru a crea confort – compresoare pentru AC, centrale pentru încălzire, aspiratoare.

Pe lângă acestea, mai poluăm fonic prin divertisment – concerte, festivaluri, cluburi de noapte și alte evenimente sociale.

La fel și prin aparatura de uz casnic – electrocasnice precum mașini de spălat, uscătoare, aspiratoare și alte dispozitive pot contribui la poluarea fonică în interiorul locuințelor.

Sau prin activități recreative: motoare de bărci, jet-ski-uri și alte vehicule marine pot produce zgomot în medii acvatice, afectând fauna marină și comunitățile de locuitori de la mal. Sau prin evenimente sportive: stadioanele și arenele sportive pot emite zgomote puternice în timpul meciurilor și evenimentelor sportive, perturbând comunitățile din jur.

Cluj-Napoca – studiu de caz: 50% din senzori indică valori peste limita admisă de 55dB

Pe parcursul anului 2023 am realizat un studiu calculând media anuală pentru 15 senzori comunitari distribuiți atât în oraș cât și în afară acestuia. Datele studiului arată că 50% din senzori au valori peste limita admisă de 55 dB în interiorul orașului. Cu cât ne îndepărtăm de trafic și culoarul de zbor, zgomotul are un nivel mai scăzut.

În urma a două teste efectuate în oraș (direct la culoarul de zbor a avioanelor ce zboară peste Cluj-Napoca) și în afară orașului (lângă autostradă) am ajuns la concluzia că nivelul de zgomot rezultat prin reflexie sau amplificare din cauza terenului poate fi mult mai mare decât nivelul de zgomot măsurat lângă sursă. Casele și cartierele rezidențiale folosesc, adesea, perdea de copaci sau plante între zona locuibilă și principala rută de transport, mai ales dacă traficul este crescut în zonă.

Din ce în ce mai mulți locuitori al marilor orașe se plâng de zgomot și de nivelul ridicat al poluării fonice. Din acest motiv responsabili locali au trecut la maparea nivelului de zgomot pe fiecare cartier și stradă, pe baza datelor și a plângerilor (în Gwangju, New York sau Bruxelles). Din păcate astfel de inițiative încă nu sunt aplicate la scară largă pentru orașele din România.

Nivelul de zgomot crește în toată lumea și asta are impact asupra sănătății noastre

În întreaga lume observăm că nivelul de zgomot și producția de vibrații crește, fenomen alimentat de expansiunea rapidă a diverselor sectoare economice, industrii sau infrastructuri de transport (tramvaie, autobuze, mașini personale). Aceste surse de zgomot sunt cele care provoacă poluarea fonică și care reprezintă un factor perturbator al mediului înconjurător, afectând calitatea vieții și activităților umane.

Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibrațiile mecanice ale mediului înconjurator, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplăcută.

Zgomotul sau intensitatea sonoră se măsoară în decibeli sau foni și valoarea de 80 dB reprezintă un prag după care intensitatea sunetului devine nocivă. Expunerea excesivă la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi de timp, poate duce la deteriorarea timpanului (organul uman sensibil la vibrații) sau chiar la surditate.

Contextul zgomotos în Europa și recomandările OMS

În Europa, zgomotul ambiental, și în special zgomotul produs de traficul rutier, reprezintă o problemă majoră de mediu. Cel puțin 21 persoana din 5 din populația UE locuiește în zone în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare pentru sănătate.

  • Potrivit Agenției Europene de Mediu se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi și seară-noapte, de cel puțin 55 dB(A). În plus, 22 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot feroviar, 4 milioane la niveluri ridicate de zgomot al avioanelor și mai puțin de 1 milion la niveluri ridicate de zgomot cauzate de industrii.
  • Zgomotul generat de mijloacele de transport este considerat a doua problemă majoră de mediu în Europa de Vest, după poluarea aerului cu particule fine PM2.5 si PM10 (peste 400.000 decese corelate cu calitatea aerului anual în Europa). Printre efectele adverse ale poluării fonice se numără diminuarea bunăstării populațiilor umane și afectarea sănătății și distribuției faunei sălbatice.
  • OMS a stabilit deja că expunerea pe termen lung la zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55dB în timpul zilei și serii, respectiv sub 45dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății.

Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproximativ 40% din populația statelor membre este expusă la zgomotul traficului rutier la niveluri care depășesc 55 db; 20% este expusă la niveluri care depășesc 65 dB în timpul zilei; și peste 30% este expusă la niveluri care depășesc 55 dB pe timp de noapte.

În 2002, a fost adoptată și Directiva Europeană privind zgomotul ambiental (END) pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în cadrul UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivelul statelor membre. Această directivă a introdus doi indicatori importanți: pentru deranj și tulburări de somn. În cazul în care acești indicatori sunt depășiți, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot.

Sănătatea oamenilor în fața zgomotului ambiental

Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate.

Zgomotul din mediul înconjurător – cel rutier, feroviar, al aeronavelor și al industriei – se numără printre principalele riscuri de mediu pentru sănătate. Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

Este probabil ca aceste efecte asupra sănătății să fie subestimate si realitatea sa fie mult mai gravă.

Alte efecte ale zgomotelor puternice implică:

  • Iritarea. Este unul dintre cele mai răspândite răspunsuri la zgomot și este descrisă ca o reacție de stres care înglobează o gamă largă de sentimente negative, inclusiv tulburare, nemulțumire, stres, iritare și deranj. Răspunsul individual la zgomot depinde nu numai de nivelurile de expunere, ci și de factori contextuali, situaționali și personali. Acesta poate iniția reacții fiziologice de stres care, dacă sunt pe termen lung, ar putea declanșa apariția bolilor cardiovasculare.
  • Tulburarea somnului. Somnul are rolul de a facilita funcțiile vitale ale organismului nostru. Zgomotul îl fragmentează, îi reduce continuitatea și reduce durata totală a somnului, ceea ce poate avea impact asupra vigilenței, performanței la locul de muncă și calitatea vieții. Restrângerea perioadei în care dormim determină, printre altele, modificări ale metabolismului glucozei și dereglează pofta de mâncare, afectează memoria și crează o disfuncție la nivelul vaselor de sânge. Perturbarea somnului pe termen lung poate duce, de asemenea, la probleme de sănătate cardiovasculară.
  • Efecte cardiovasculare si metabolice. Zgomotul este un factor de risc important pentru bolile cronice. Expunerea la zgomot activează reacții de stres în organism, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, la modificarea ritmului cardiac și la eliberarea de hormoni de stres. În plus, efectele cardiovasculare și metabolice legate de expunerea la zgomot pot fi, de asemenea, o consecință unei reduceri a calității somnului, cauzată de expunerea la zgomot în timpul nopții, printre alte efecte suplimentare sau mecanisme intercorelate. Aceste efecte cronice pot duce la mortalitate prematură.
  • Dezvoltarea cognitivă la copii. Zgomotul din sălile de clasă îi afectează pe copii în multe feluri, inclusiv prin scăderea motivației, reducerea vorbirii, înțelegerea și concentrarea, producând enervare și deranj, și creșterea neliniștii. Ca urmare, copiii expuși la zgomot la școală pot avea o capacitatea de citire, memoria și performanțe mai slabe. Deficiența cognitivă ar putea fi legată și de expunerea la zgomot acasă, în timpul orelor de somn, ceea ce poate cauza o stare de spirit scăzută, oboseală și o performanță scăzută în îndeplinirea sarcinilor. De asemenea, zgomotul de acasă poate fi legat de hiperactivitate și de probleme de neatenție, care pot cauza scăderea performanțe școlare mai scăzute.

Consecințe sociale ale expunerii la zgomotul ambiental

Diferite grupuri ale societății pot fi afectate disproporționat de expunerea la zgomote puternice:

  • Copiii. În comparație cu adulții, copiii se află într-o fază importantă de învățare și dezvoltare și pot prin urmare, să fie afectați în mod disproporționat de zgomot. De asemenea, copiii pot fi lipsiți de capacitatea de a face față strategii și să aibă mai puțin control asupra zgomotului din mediul înconjurător decât adulții.
  • Persoanele vârstnice. Deoarece structura somnului devine mai fragmentată odată cu vârsta, persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile la tulburări de somn și pot fi, de asemenea, mai predispuse să sufere efecte cardiovasculare din cauza zgomotului.
  • Muncitorii care lucrează în schimburi. Se pot confrunta cu efecte negative din cauza expunerii la zgomotul ambiental, deoarece structura somnului lor este supusă la stres. De asemenea, ei pot avea nevoie să doarmă în timpul zilei, când zgomotul ambiental este mai ridicat.
  • Femeile gravide. Structura somnului la femeile însărcinate devine mai fragmentată. De asemenea, zgomotul din mediul înconjurător poate crește riscul de naștere prematură.
  • Grupurile vulnerabile, expuse sărăciei, pot fi expuse și la niveluri mai ridicate de zgomot. Cei care locuiesc în locații defavorizate au mai puțin acces la zone liniștite și pot resimți cel mai grav efecte ale poluării fonice.

OMS recomandă ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), în timp ce în sălile de clasă interioare nivelurile de zgomot să nu fie mai mari de 35 dB(A).

Impactul zgomotelor asupra vieții sălbatice

Zgomotul antropogen provoacă o serie de reacții fiziologice și comportamentale la animalele sălbatice terestre și marine, care poate duce la reducerea succesului reproductiv, la creșterea riscului de mortalitate și la emigrare, ceea ce duce la scăderea populatiei.

Deși răspunsurile la zgomot depind în mare măsură de specie, efectele pot începe să apară la niveluri mai scăzute, precum 40 dB(A), pentru animalele terestre. Pe lângă nivelurile de zgomot, impactul poate depinde și de frecvența și tipul de zgomot.

Cel puțin 19 % din zonele de protecție a naturii acoperite de Natura 2000 sunt situate în zone în care nivelurile de zgomot depășesc pragurile de raportare din Directiva privind zgomotul ambiental din cauza drumurilor, căilor ferate și avioanelor.

De la asfalt care absoarbe poluarea sonoră la străzi pietonale – soluții pentru a reduce acest tip de poluare?

În orașe, autoritățile iau diferite măsuri pentru a diminua expunerea populației la zgomot. De exemplu, crearea de piste pentru biciclete pe drumurile largi a fost folosită ca instrument standard de reducere a zgomotului.

Dar tehnologia poate contribui la reducerea zgomotului în mediul urban, prin folosirea de asfalt fonoabsorbant pe rețeaua rutieră publică, prin adoptarea anvelopelor cu nivel redus de zgomot pentru autobuzele din oraș, prin extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în mediul urban.

De asemenea, promovarea mersului pe jos sau cu bicicleta, și transformarea străzilor în zone pietonale sunt câteva dintre inițiativele adoptate pentru reducerea zgomotului și îmbunătățirea calității vieții în orașe.

  • În plus, numeroase orașe și regiuni au implementat ”zonele liniștite”, unde locuitorii pot scăpa de agitația urbană. Aceste spații, în mare parte verzi, includ parcuri și rezervații naturale.
  • Spațiile comerciale gen mall-urile, aeroporturile, gările, sălile de așteptare pot adopta o arhitectura bazată pe materiale fonoabsorbante sau pe integrarea de grădini urbane verzi.
  • Alte reduceri de zgomot, în special cele legate de zgomotul feroviar, s-au materializat ca răspuns la măsurile naționale și europene de reducere a zgomotului ca instrumente de politică națională și europeană.

Mai multe acțiuni contribuie la reducerea expunerii populației la zgomotul provocat de trenurile de marfă. Printre acestea se numără utilizarea de trenuri silențioase; introducerea taxelor de acces la calea ferată în funcție de zgomot în mai multe țări și interzicerea totală a utilizării vagoanelor care nu sunt conforme cu reglementările europene, din 2020. Pe lângă reducerea zgomotului produs de trenurile de marfă, montarea ulterioară a frânelor silențioase la trenurile de călători a dus la o reducere a zgomotului considerabil.

Monitorizarea și măsurarea poluării fonice

Există mai multe metode de a măsura poluarea fonică. Fie folosim telefoanele – sunt disponibile mai multe aplicații, fie senzori calibrați cu stocare pe card sau ecrane, ce dețin un certificat sau nu. Aplicațiile pot afișa rezultatul pe grafice sau pot exporta măsurătorile în format CSV. Pentru folosirea personală și monitorizarea zgomotului chiar din propria locuință, sunt disponibile câteva variante de senzori ce se pot integra chiar și în sistemele de case inteligente.

Dacă ne interesează ca măsurătorile să fie stocate online, atunci luăm în considerare rețelele private, care înglobează, pe lângă senzorii ce măsoară calitatea aerului, și senzor pentru măsurarea nivelului de poluare fonic. Uradmonitor este una din rețelele private globale și pulse.eco este una din rețelele europene unde amatorii își pot îngloba senzorii confecționați de către ei. Accesarea datelor pe o perioada mai lungă de timp ne poate ajuta să înțelegem dacă mediul pe care îl monitorizăm este nociv pentru sănătatea noastră.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra unui oraș, monitorizarea poluării fonice se poate face pe platfome ce dețin și hărți cu locații exacte a senzorilor montați pe poziție fixă.

Nevoia de strategii integrate – pentru poluarea fonică și poluarea aerului

Expunerea pe termen lung la poluare fonică, chiar dacă nu îl percepem că un zgomot deranjant, poate duce la efecte asupra sănătății. Poluarea fonică este în strânsă legătură cu poluarea aerului, de cele mai multe ori având surse comune precum traficul auto și depind de mediul înconjurător pentru a se propaga.

Avem nevoie de dezvoltarea de strategii integrate pentru reducerea zgomotului și a poluării atmosferice din trafic, ceea ce ar putea fi o soluție eficientă pentru optimizarea costurilor și a eforturilor în acest sens.

Fără implementarea unor măsuri concrete pentru abordarea problemelor legate de zgomot, este improbabil ca numărul persoanelor expuse la acest fenomen să scadă semnificativ în viitor, având în vedere extinderea urbană și cererea în creștere pentru mobilitate.


Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială