Conflictul din Iran, strâmtoarea Ormuz și prețul gazelor în România. Ce măsuri ar trebui luate pentru a depăși o vulnerabilitate energetică globală

Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au redeschis cea mai mare vulnerabilitate energetică a economiei globale, Strâmtoarea Ormuz. Prin strâmtoare trece aproximativ un sfert din consumul mondial de petrol și gaze. Pentru Europa, acest context nu reprezintă doar un deja-vu care amintește de începutul războiului din Ucraina (unde există atât paralele, cât și diferențe importante), ci și un semnal direct.

Cu cât România și UE electrifică mai repede transportul, încălzirea și o parte din industrie, cu atât șocurile geopolitice se transmit mai puțin în facturi, inflație și competitivitate.

Tranziția energetică nu elimină toate riscurile, dar reduce clar puterea lor de a destabiliza economia.

• În 2024, fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz a fost în medie de 20 milioane de barili pe zi – echivalentul a circa 20% din consumul global de produse petroliere. Aceasta funcționează ca un chokepoint (punct critic de tranzit/blocaj strategic) energetic global.
• Lățimea navigabilă este foarte redusă.
• Canalele de navigație au aproximativ 3 km pe sens.
• Orice incident militar sau blocaj poate întrerupe fluxul petrolier ce s-ar transpune rapid în reducerea ofertei globale de petrol, astfel piața reacționează imediat, prețurile petrolului și ale gazului crescând aproape instantaneu.

Europa este mult mai puțin dependentă de petrolul și GNL-ul din Golf

În prezent, Europa este mult mai puțin dependentă de petrolul și GNL-ul din Golf decât China, India, Japonia sau Coreea de Sud, dar nu este izolată.

Petrolul și GNL-ul sunt piețe globale, orice blocaj al strâmtorii Hormuz declanșează creșteri imediate ale prețurilor care afectează Europa, indiferent de importurile sale fizice limitate, notează Alexandru Ciocan pentru Infoclima.

Gazul natural lichefiat a devenit elementul central al securității energetice europene după reducerea drastică a importurilor de gaz rusesc. În prezent, o parte importantă din gazul consumat în UE ajunge sub formă de GNL transportat pe mare.

Această structură expune Europa la volatilitatea piețelor globale.

• Astfel o primă vulnerabilitate provine din caracterul global al pieței GNL. Cargourile pot fi redirecționate rapid către piețele care oferă prețuri mai mari. Dacă cererea crește în Asia, furnizorii pot devia transporturile către China, Japonia sau Coreea de Sud. Europa trebuie să plătească mai mult pentru a atrage aceleași volume.
• ‍A doua vulnerabilitate ține de dependența de rutele maritime critice. O parte importantă a GNL-ului global traversează puncte strategice precum strâmtoarea Hormuz sau Canalul Suez. Orice conflict sau blocaj pe aceste rute poate ^întârzia livrările și reduce oferta disponibilă pe piață.
• ‍A treia vulnerabilitate apare din expunerea la piața spot. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte pe baza unor contracte stabile sau a mecanismului UE de achiziție a gazelor în bloc, GNL-ul se tranzacționează frecvent pe termen scurt. Prețurile reacționează rapid la evenimente geopolitice sau la schimbări ale cererii globale.

Impactul economic devine vizibil în balanța comercială. UE plătește în perioadele cu prețuri ridicate aproximativ 1 miliard de euro pe zi pentru importuri de energie, în principal petrol și gaze. Creșterea prețului GNL amplifică această factură.

În acest context, deși GNL-ul a permis Europei să înlocuiască rapid gazul rusesc a crescut expunerea la competiția globală pentru gaze și la riscurile geopolitice din transportul maritim al energiei.

Impactul asupra României

Importurile de energie reprezintă un factor structural care influențează balanța comercială a Uniunii. UE rămâne dependentă de importuri pentru o parte semnificativă din consumul de petrol și gaze, iar în perioadele cu prețuri ridicate factura energetică poate depăși echivalentul a aproximativ 1 miliard de euro pe zi.

• Această dependență transferă resurse financiare importante către statele exportatoare și amplifică deficitul comercial.
• Creșterea prețurilor la petrol sau la gazul natural lichefiat se reflectă rapid în costurile de import și în presiuni suplimentare asupra economiei europene, în special asupra sectoarelor industriale mari consumatoare de energie.

Din acest motiv, reducerea dependenței de combustibili fosili importați prin electrificare, eficiență energetică și extinderea surselor regenerabile reprezintă un obiectiv central al politicilor energetice europene.

România produce anual aproximativ 9–10 miliarde mc de gaz și consumă în jur de 10–11 miliarde mc

România are o expunere directă redusă la importurile de GNL. Țara noastră produce anual aproximativ 9–10 miliarde mc de gaz și consumă în jur de 10–11 miliarde mc. Importurile apar în principal în perioadele de consum ridicat, atunci când producția internă și extracția din depozite nu acoperă integral necesarul. În astfel de momente, furnizorii sau anumiți consumatori pot resimți mai puternic creșterile de preț de pe piețele regionale spot.

În mod normal prețurile interne urmează evoluțiile pieței europene. Orice creștere a cotațiilor la hub-urile de gaze sau a prețului petrolului se transmite în costurile de producție ale energiei electrice și ale combustibililor.

După declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile au intervenit pentru a limita impactul asupra consumatorilor.

• Prin OUG 119/2022, ulterior modificată de mai multe ori, au fost introduse mecanisme de plafonare a prețurilor la energie și gaze.
• Recent, autoritățile au decis menținerea unui mecanism tranzitoriu către piața liberă, care protejează în continuare consumatorii casnici și producătorii de energie termică de evoluția prețului la gaz.
• Nu același considerent se aplică la consumatorii industriali sau producătorii de energie electrică care rămân expuși la volatilitatea pieței.

Pentru aceste categorii, evoluțiile prețurilor la nivel european se transmit mai rapid în costurile de producție și în competitivitatea economică.

Ce pot face autoritățile române și europene pentru a se pregăti pentru un conflict prelungit?