Fenomenul El Niño și războiul din Iran ar putea declanșa o criză a foametei pentru aproape 100 de milioane de oameni

Experții Națiunilor Unite și analiștii internaționali avertizează că suprapunerea dintre fenomenul El Niño și prețurile la combustibili și îngrășăminte generate de războiul din Iran ar putea provoca penurii grave de alimente în întreaga lume, relatează Washington Post.

Războiul din Iran accentuează incertitudinea alimentară

Actualul conflict militar din Iran a perturbat grav rutele comerciale din Orientul Mijlociu și a generat mai multe consecințe negative asupra pieței alimentare. Prin Strâmtoarea Ormuz trecea, înainte de război, mai mult de o treime din amoniacul și ureea necesare pentru agricultură. Lipsa acestora obligă fermierii din Asia și Africa să reducă suprafețele cultivate sau să folosească mai multe resurse pentru a susține recoltele.

În același timp, costul petrolului se menține în continuare ridicat, ceea ce a dus la scumpiri masive pentru carburanții destinați utilajelor agricole și transportului maritim de mărfuri. Mai mult, guvernele donatoare la Programul Alimentar Mondial își redirecționează resursele către securitate și apărare, lăsând ONU cu bugete extrem de limitate.

INEDITResemnarea unui om de HoReCa: „Experiența ieșitului în oraș nu prea mai are sens din punct de vedere economic și emoțional”

00:15

REACȚIEIonuț Stroe reacționează la dezvăluirea Gândul: „Un deputat PNL a chiulit de la Parlament ca să meargă la manichiură”. Explicațiile parlamentarului: „Am fost înainte de plen”

23:41

„Ceea ce se apropie de noi, cu acest șoc economic și șoc climatic în același timp… intrăm în ape necunoscute”, a declarat Jean-Martin Bauer, directorul departamentului de securitate alimentară și analiză nutrițională din cadrul Programului Alimentar Mondial.

El Niño și crizele politice actuale, o combinație fatală

Toate aceste crize geopolitice se suprapun anul acesta cu fenomenul „Super” El Niño, despre care meteorologii spun că o să fie unul de o intensitate extremă. Regiuni cheie pentru producția de cereale din India, Thailanda, Vietnam și Indonezia se confruntă cu lipsă de apă și căldură extremă. Orezul, alimentul de bază pentru jumătate din populația planetei, o să aibă o recoltă proastă din cauza combinației dintre seceta adusă de El Niño și lipsa îngrășămintelor din cauza războiului.

O perspectivă recent publicată de Rețeaua Sistemelor de Avertizare Timpurie în Caz de Foamete a Departamentului de Stat al SUA prognozează că între 115 și 125 de milioane de oameni din cele mai vulnerabile 26 de țări ale lumii vor avea nevoie de asistență alimentară urgentă până în decembrie.

Fenomenul El Niño a început deja să se formeze

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a anunțat joi că fenomenul El Niño s-a dezvoltat oficial în estul Pacificului. Prognoza agenției americane prevede o probabilitate de 63% ca fenomenul să fie „foarte puternic” până în iarnă, iar alte perspective au sugerat că ar putea doborî recorduri.

În timpul acestui fenomen climatic, care apare la fiecare doi până la șapte ani, încălzirea apelor din Oceanul Pacific declanșează o reacție în lanț de perturbări meteorologice globale. De obicei, El Niño declanșează secetă severă în India, Asia de Sud-Est și în anumite părți ale Africii, în timp ce alte regiuni ale planetei sunt lovite de ploi torențiale.

Fenomenul El Niño a provocat milioane de decese de-a lungul timpului

Atunci când astfel de schimbări meteo lovesc regiunile afectate de conflicte, boli sau tulburări economice, consecințele sunt devastatoare. O secetă provocată de fenomenul El Niño, care a coincis cu un război civil de decenii, a cauzat moartea prin înfometare a aproximativ un milion de oameni în Etiopia între 1983 și 1985. În timpul fenomenului meteo din 1997-1998, lipsa record de precipitații a devastat recolta de orez din Indonezia, triplând numărul persoanelor care trăiau în sărăcie în doar doi ani.

Probabil cel mai grav dezastru a avut loc la sfârșitul anilor 1880, când un El Niño record, exacerbat de politici coloniale dăunătoare, a dus la o foamete globală care a ucis peste 50 de milioane de oameni în Brazilia, China, India și în alte părți.