În ecuația „Balcani”, noua strategie a SUA ridică semne de întrebare. Cum vrea Trump să contracareze influența malignă a Rusiei și Chinei și de ce există riscul unui vid de putere

Ecuația „Balcani” de dovedește a fi foarte complicată. În luna iunie a fost anunțată reducerea prezenței militare a NATO în Kosovo. Anunțul, coroborat cu disputele dintre SUA și aliații europeni privind Bosnia și Herțegovina, are un impact negativ asupra zonei Balcanilor. Noua strategie a administrației Trump vizează reducerea influenței americane în regiune, dar este atât contradictorie, cât și riscantă, notează The Insider.

Donald Trump a urmărit victorii rapide în negocieri, ceea ce a dus deja la un regres serios în Bosnia.

• Washingtonul a decis să ridice sancțiunile împotriva liderului sârb bosniac și aliatului Kremlinului, Milorad Dodik.
• Forțele separatiste și-au consolidat poziția pe teren.
• Unii experți consideră că, acționând împotriva intereselor UE, Trump demontează efectiv arhitectura de securitate pe care chiar Statele Unite au creat-o.
• Mai mult, SUA au și consolidat-o, timp de decenii, în Balcani.

SUA, o altă abordare în Balcani

Din anii ’90, regiunea a găzduit două conflicte înghețate: în Bosnia și Herțegovina și în Kosovo.

Eforturile internaționale de rezolvare a ambelor conflicte au fost conduse de SUA, în special în chestiuni de securitate și guvernare constituțională. Recent, însă, abordarea Washingtonului a început să se schimbe.

Noua strategie, oficial mai pragmatică, a SUA față de regiune se bazează parțial pe Legea privind democrația și prosperitatea în Balcanii de Vest din 2025.

• Legea pune accentul pe promovarea intereselor comerciale și geopolitice, mai degrabă decât pe implicarea directă în disputele politice.
• Liderii balcanici sunt îndemnați să nu mai depindă de sprijin extern și să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea propriilor probleme.

„Era construirii națiunilor conduse de SUA s-a încheiat”

Proiectele de infrastructură, coridoarele energetice și cooperarea în domeniul securității devin parte a unei strategii geopolitice mai ample.

• SUA încearcă să reducă dependența regiunii de aprovizionarea cu energie a Rusiei și să limiteze influența Chinei.
• Washingtonul argumentează că Moscova și Beijingul exploatează instabilitatea, corupția și guvernarea slabă din regiune în propriul lor beneficiu.

„Era construirii națiunilor conduse de SUA s-a încheiat. Politica SUA față de Balcanii de Vest nu se referă la salvare sau reconstrucție, ci la stabilitate și parteneriate reciproc avantajoase”, a transmis administrația Trump într-un raport prezentat Congresului în luna mai.

Washingtonul se concentrează acum pe împuternicirea actorilor locali pentru a-și rezolva propriile probleme.

Ar fi depășită perpetuarea dependenței excesive de intervenția sau supravegherea internațională.

Bosnia, primul punct de criză în Balcani

Dar chiar modelul de rezolvare a conflictelor din Balcani a fost construit pe presupunerea unui angajament politic, financiar și militar din partea actorilor externi.

Astfel, prezența SUA a servit drept principal factor de descurajare pentru orice parte de pe teren care dorea să ia din nou armele.

• Serbia, la fel ca aproximativ jumătate din țările lumii, nu a recunoscut independența Kosovo.
• Nu s-a ajuns încă la niciun acord privind normalizarea relațiilor.
• În ultimii treizeci de ani, Bosnia se află sub o administrație internațională însărcinată cu supravegherea implementării Acordului de pace de la Dayton.

SUA declară că „sunt pregătite să ofere sprijin acolo unde implicarea SUA este necesară”.

Disputele nerezolvate, se mai precizează, „subminează stabilitatea regională”. Acest lucru este valabil mai ales pentru Bosnia, notează The Insider.

• Casa Albă susține că a rezolvat anul trecut o „criză acută” între liderul sârb bosniac Milorad Dodik și Înaltul Reprezentant Christian Schmidt – fostul șef al misiunii de monitorizare.
• Dodik a fost demis din funcția de președinte al Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina.
• I s-a interzis de către o instanță judecătorească să dețină funcții publice timp de șase ani.

Între timp, Schmidt și-a anunțat demisia în luna mai. Statele Unite și Uniunea Europeană nu au reușit până acum să se pună de acord asupra succesorului său.

Serbia vs. Kosovo, al doilea punct de criză

În celălalt punct de criză, Casa Albă se așteaptă ca Serbia și Kosovo să „ajungă la un acord durabil acceptabil pentru ambele părți”.

Statele Unite rămân parte a KFOR – forță de menținere a păcii – pe care o descriu drept „o componentă cheie a menținerii securității”.

• KFOR urmează să fie redusă anul viitor de la efectivele actuale de 4.700 de persoane la 3.000 și 3.500.
• NATO a refuzat să specifice ce contingente naționale vor fi afectate.
• Surse diplomatice spun că inițiativa de a reduce angajamentul alianței a provenit de la Statele Unite.

Statele Unite au în prezent 590 de soldați staționați în Kosovo. Este al doilea cel mai mare contingent național după cel de 984 al Italiei.

Rolul SUA este însă considerat important din punct de vedere strategic datorită poziției sale de lider în cadrul structurii de comandă a NATO și a capacităților sale operaționale. Camp Bondsteel din Kosovo este una dintre cele mai mari baze militare americane din Europa și este considerată un centru logistic vital al NATO în regiune.

Interesele comerciale ale SUA, în prim-plan

Al doilea pilon al politicii balcanice a administrației Trump este promovarea intereselor comerciale ale SUA.

SUA promovează propriul gaz natural lichefiat, tehnologiile nucleare (inclusiv reactoarele modulare mici) și sursele de energie regenerabilă.

• Printre proiectele prioritare ale Casei Albe se numără  conducta de gaze Southern Interconnect.
• Va lega rețeaua de transport gaze a Bosniei și Herțegovinei de Croația și terminalul GNL de pe insula Krk de la Marea Adriatică.
• Se așteaptă ca proiectul să elimine dependența Bosniei de aprovizionarea cu gaze rusești.

Alte inițiative susținute de Statele Unite:

• O conductă de gaze care leagă Serbia și Macedonia de Nord.
• Modernizarea centralelor electrice pe cărbune din Kosovo.
• Dezvoltarea hidroenergiei în Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia.

Rusia și China, „influență malignă”

Administrația Trump prezintă stabilitatea regională și cooperarea comercială extinsă ca instrumente puternice pentru contracararea „influenței maligne” a Rusiei și Chinei.

„Moscova alimentează conflictele etnice, finanțează actorii destabilizatori și folosește aprovizionarea cu hidrocarburi pentru a pune presiune pe politicieni și a submina încrederea în instituțiile occidentale”, se arată în raportul către Congres.

Între timp, China, care înlocuiește constant partenerii economici tradiționali ai țărilor balcanice, „folosește comerțul, împrumuturile, mita, propaganda și legăturile cu elitele pentru a-și extinde influența”.

Politologul Igor Novaković, director de cercetare la Centrul pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, subliniază natura tranzacțională a actualei Case Albe.

„Raportul către Congres și alte documente ale administrației Trump arată clar că aceasta nu mai consideră Balcanii de Vest o prioritate. Nu are nicio atașare «emoțională» față de regiune. Nici măcar nu consideră multe dintre realizările din ultimii treizeci de ani ca făcând parte din moștenirea sa. Prioritățile sale sunt menținerea stabilității și urmărirea unor proiecte care pot aduce beneficii companiilor americane și intereselor private specifice”, spune Novaković, potrivit The Insider.

Cum poate fi descrisă politica balcanică a lui Trump

„Politica balcanică a lui Trump este un amestec de continuitate și ruptură. Este în deplină concordanță cu imprevizibilitatea mai largă a politicii externe a acestei administrații”.

Este declarația dată, pentru The Insider, de expertul în securitate Vuk Vuksanović, lector în cadrul Departamentului de Studii de Război de la King’s College London.

• Washingtonul continuă să sprijine independența Kosovo și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei.
• Rusia și China sunt încă considerate rivali strategici a căror influență ar trebui ținută sub control.

Cel mai important atu comercial al Rusiei în Balcani este compania petrolieră sârbă NIS. Gazprom Neft deține o participație de 42,73%. NIS a intrat sub sancțiunile SUA în luna octombrie a anului trecut.

„Washingtonul se concentrează pe relațiile tranzacționale din regiune. Încearcă, nu doar în Balcani, ci în întreaga Europă de Est, să identifice oportunități de afaceri sau modalități de a-l promova pe Trump ca lider puternic”, mai spune Vuksanović.

„Balcanii de Vest ar putea fi martorii unei transformări discrete, dar istorice, în politica externă a SUA”, susțin și analiști de la Atlantic Council.