Președintele Donald Trump se confruntă cu una dintre cele mai importante provocări politice din actualul mandat. Senatul SUA a aprobat o rezoluție care cere oprirea acțiunilor militare împotriva Iranului, semnalând o ruptură tot mai vizibilă în propriul partid.
Trump a primit o lovitură politică semnificativă după ce Senatul Statelor Unite a aprobat o rezoluție prin care îi cere să pună capăt operațiunilor militare americane împotriva Iranului. Votul reprezintă una dintre cele mai ferme reacții ale Congresului față de politica externă a administrației republicane. Mai mult, această reacție scoate la iveală nemulțumirile tot mai mari existente inclusiv în rândul unor senatori republicani cu privire la acțiunile liderului de la Casa Albă, scrie Reuters.
Rezoluția a fost adoptată cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, după ce Camera Reprezentanților își exprimase deja sprijinul pentru această măsură la începutul lunii.
Deși efectele juridice ale documentului sunt încă disputate, mesajul politic transmis de Congres este unul clar: o parte a parlamentarilor americani nu mai susține necondiționat strategia Casei Albe în conflictul cu Iranul.
Votul are o semnificație istorică aparte. Este pentru prima dată de la adoptarea Legii privind puterile de război din 1973 când ambele camere ale Congresului aprobă o rezoluție prin care solicită retragerea forțelor americane dintr-un conflict militar.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a început pe 28 februarie, după operațiunea militară lansată de Washington și Israel împotriva regimului de la Teheran.
Deși rezoluția este considerată în mare parte simbolică, ea reprezintă un semnal politic puternic într-un moment delicat pentru administrația Trump. Casa Albă pregătește în paralel solicitări către Congres pentru alocarea unor fonduri suplimentare de zeci de miliarde de dolari destinate finanțării războiului și operațiunilor militare asociate.
În plus, mai mulți republicani au început să se delimiteze de președinte înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, scrutin care va decide dacă partidul își va păstra controlul asupra Congresului.
Rezultatele unui sondaj Reuters/Ipsos publicat marți arată că doar unul din patru americani consideră că războiul împotriva Iranului a justificat costurile suportate de SUA, în timp ce majoritatea respondenților se declară sceptici cu privire la durabilitatea unui eventual armistițiu cu Teheranul.
Patru senatori republicani – Susan Collins, Rand Paul, Bill Cassidy și Lisa Murkowski – s-au alăturat aproape în totalitate democraților și au votat în favoarea rezoluției.
La scurt timp după vot, Donald Trump a reacționat dur pe rețelele sociale. Liderul de la Casa Albă i-a acuzat pe senatorii care au susținut rezoluția că oferă „alinare” Iranului și că îngreunează eforturile administrației sale de a negocia cu Teheranul.
„Deci, am Iranul „la pământ”, gata să cadă, dispus să ne ofere practic orice și, pentru prima dată în ultimele decenii, arătând un respect imens față de Statele Unite și de președintele lor, adică EU, iar Senatul SUA decide să organizeze un vot prost sincronizat și fără sens privind Legea privind puterile de război, spunându-i celui mai mare sponsor al terorismului din lume că Statelor Unite nu le place ce le fac eu și că trebuie să mă opresc, iar prin aceasta a oferit ajutor și încurajare inamicului.
Patru ratați republicani au votat alături de democrați, iar Iranul i-a întrebat pe oamenii mei: „Ce înseamnă toate astea?”. Acești senatori tocmai mi-au îngreunat sarcina, dar o voi duce la bun sfârșit, într-un fel sau altul, pentru că eu întotdeauna duc lucrurile la bun sfârșit!”, a scris președintele Donald Trump despre votul din Senat.
Casa Albă susține că rezoluția nu produce efecte juridice deoarece nu este transmisă președintelui pentru promulgare și nu are forță de lege. Administrația republicană argumentează, de asemenea, că ostilitățile s-au încheiat deja odată cu armistițiul intrat în vigoare pe 7 aprilie.
În același timp, există și o dispută constituțională majoră. Legea privind puterile de război din 1973 a fost concepută pentru a limita capacitatea unui președinte de a implica Statele Unite într-un conflict militar fără aprobarea Congresului.
Totuși, experții juridici amintesc că o decizie a Curții Supreme din 1983 a stabilit că măsurile adoptate de Congres trebuie, în general, să fie prezentate președintelui pentru semnare sau veto.
„Puterea executivă o va ignora probabil pe motive constituționale, iar nu este clar cine ar putea avea calitatea procesuală activă pentru a intenta un proces în vederea aplicării acesteia”, a declarat Scott Anderson, cercetător principal la Brookings Institution și redactor-șef al publicației juridice Lawfare.
De partea cealaltă, congresmanul Gregory Meeks, inițiatorul rezoluției în Camera Reprezentanților, susține că măsura este obligatorie și a anunțat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a forța administrația să o respecte.
Democrații insistă că Constituția Statelor Unite oferă Congresului autoritatea de a decide intrarea țării în război.
„Congresul trebuie să-și asume această responsabilitate”, a declarat senatorul democrat Tim Kaine din Virginia.
În perioada următoare, presiunea asupra administrației Trump ar putea crește, mai ales dacă negocierile de pace cu Iranul vor întâmpina dificultăți sau dacă Washingtonul va solicita noi fonduri pentru operațiuni militare în regiune.