Avertismentul Curții de Apel pentru judecătorii Tribunalului care analizează măsura preventivă a lui Călin Georgescu: fără probe care să răstoarne motivarea arestării, aceștia nu ar trebui să admită cererile sale

Judecătorii Curții de Apel București Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea atrag atenția în motivarea lor că decizia definitivă a CAB prin care s-a stabilit, definitiv, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen nu trebuie ignorată de judecătorii de drepturi și libertăți de la Tribunalul București care decid cu privire la cererile de eliberare introduse de cei doi inculpați.

Curtea atrage atenția că respectiva decizie și mai ales motivarea sa trebuie avute în vedere de magistrații instanței inferioare care iau contact cu măsurile de prelungire a arestării preventive sau cu cererile celor doi și ar trebui contestată doar când există probe noi care au aptitudinea să „răstoarne” motivele și probele pentru care s-a decis luarea acestei măsuri de către CAB.

Este de menționat că doi judecători de drepturi și libertăți de la Tribunalul București au ignorat decizia definitivă a CAB prin care s-a decis emiterea mandatelor de arestare preventivă pe numele celor doi inculpați cercetați de DIICOT, și au arătat în motivările lor că, din punctul lor de vedere, faptele „văzute” de Curtea de Apel nu sunt de gravitate și nici nu ar exista motive pentru care cei doi să fie cercetați în stare de arest preventiv.

Judecătorul de fond s-a transformat în cel al căii de atac

„Completul de drepturi și libertăți din cadrul Curții reține că a fost analizată împrejurarea dacă arestarea preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației adusă inculpaților și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

În plus, astfel cum s-a reținut cu autoritate de lucru judecat în prin încheierea nr. 1035/DL din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, Completul de judecată a adăugat existența probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi țara și a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.

Astfel, deși Tribunalul a reținut că, până la acest moment procesual, nu au fost administrate probe suplimentare prin care să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, a apreciat că inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică, judecătorul primei instanțe transformându-se în fapt și în mod eronat în judecătorul căi de atac a încheierii din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026”, scriu judecătorii CAB în motivarea prelungirii arestării preventive a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen.

Tribunalul să nu ignore decizia definitivă a Curții

„În aceste condiții, în principiu, în limitele competenței funcționale aspectele tranșate într-o încheiere definitivă de către completul de drepturi și libertăți nu pot fi ignorate de un alt judecător de drepturi și libertăți, aceste specii de hotărâri judecătorești nefiind lipsite de putere juridică sau de eficacitate decât dacă se constată în concret apariția unor temeiuri noi neavute în vedere la pronunțarea încheierii definitive, ori dacă odată cu trecerea timpului se constată caracterul nerezonabil sau disproporționat al privării de libertate.

Or, cum am arătat mai sus, pe de o parte chiar judecătorul primei instanțe a arătat că nu au fost administrate probe suplimentare prin care să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, iar pe de altă parte nu se poate considera că trecerea unei perioade de 28 de zile de la momentul luării măsurii preventive, respectiv 6 zile în cazul inculpatului Rusen Ionel și doar 4 zile în cazul inculpatului Georgescu Călin, de la momentul respingerii cererilor de înlocuire a măsurii preventive pot duce judecătorul de drepturi și libertăți la concluzia că a fost înlăturată starea de pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce privește aspectele cuprinse în motivarea referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, referitoare la conduita inculpatului Georgescu Călin, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă în altă cauză, constând în săvârșirea de noi infracțiuni (instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă la infracțiunile de alterarea integrității datelor informatice, și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice), completul de drepturi și libertăți reține că deși în dosarul cauzei există anumite elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate, ele nu pot îmbrăca la acest moment noțiunea de suspiciune rezonabilă, pentru a putea reprezenta temeiuri de luare a măsurii preventive, organele de urmărire penală urmând a clarifica acuzațiile penale prin administrarea mijloacelor de probă prevăzute de Codul de procedură penală”, mai scriu cei doi judecători în motivarea analizată de Gândul.

Curtea a verificat doar dacă s-au modificat motivele pentru care s-au emis mandatele de arestare

„Cu toate acestea, având în vedere gravitatea faptelor, astfel cum a fost reținută prin încheierea din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, ar fi inutilă o analiză din partea Curții cu privire la noile presupuse fapte reținute în sarcină inculpatului Călin Georgescu, motivul menținerii măsurii preventive fiind aspectele litigioase deja stabilite cu autoritate de lucru judecat.

Completul de drepturi și libertăți din cadrul Curții apreciază că în materia măsurilor preventive instituirea de către legiuitor a unor proceduri de verificare preventivă nu lipsește hotărârea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a luat măsura preventivă, ci asigură reanalizarea periodică a motivelor de privare de libertate.

Completul de judecători de drepturi și libertăți apreciază că arestul preventiv al inculpaților se înscrie în durata rezonabilă de arest preventiv prevăzută de articolul 5 din CEDO, în raport de datele concrete ale procedurilor judiciare din acest dosar, în contextul arestării acestuia începând cu data de 29.09.2026.

Perioada de timp de 30 de zile pentru care se va dispune prelungirea arestării preventive de către prezentul complet este în acord cu argumentele expuse mai sus relative la modalitatea și împrejurările de comitere a faptelor și la persoana inculpaților, și, față de presupunerea rezonabilă că aceștia ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina lor, de pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a acestora, prelungirea măsurii arestării preventive apare ca proporțională și necesară pentru asigurarea scopurilor prevăzute de art. 202 Cod procedură penală.

În plus, astfel cum am arătat mai sus, circumstanțele personale ale inculpaților, acestea, prin ele însele, nu justifică nici respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și nici înlocuirea acesteia”, au conchis cei doi judecători ai CAB în motivarea prelungirii arestării preventive a celor doi inculpați.

Nouă cerere de înlocuire la Tribunal

Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul București reia, luni, analizarea cererii lui lui Călin Georgescu de înlocuire a măsurii arestării preventive în cazul său în dosarul de înșelăciune și grup infracțional organizat de la DIICOT, după ce joi a amânat dezbaterile pe fondul lipsei motivării Curții de Apel București prin care această instanță a prelungit, definitiv, cu încă 30 de zile măsura fostului candidat la alegerile prezidențiale.

Fostul candidat a fost scos, joi, din Arestul central al Poliției Capitalei și dus în fața judecătoarei, dar dezbaterile au fost amânate pentru luni. O zi mai târziu, vineri, Curtea de Apel București a finalizat motivarea prelungirii măsurii fostului prezidențiabil, iar Gândul a prezentat motivele magistraților Curții.

Cine va analiza a doua cerere de eliberare a lui Georgescu

Cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a lui Călin Georgescu va fi analizată la Tribunalul București de judecătoare de drepturi și libertăți Diana Nicoleta Costea.

Numele judecătoarei apare pe lista semnatarilor de la Tribunalul București a scrisorii de susținere a judecătorilor Beșiu și Moroșanu, care au devoalat numeroase situații inadvertente ce ar avea loc la Curtea de Apel București.

Prin asumarea semnării acestui document, magistratul Costea a aderat la ideea colegei pe care a susținut-o, judecătoarea Moroșanu, aceea că la Curtea de Apel București ar avea loc o serie de nereguli.

Printre semnatarii respectivei scrisori s-a numărat și procurorul șef al EPPO la acea vreme, Laura Codruța Kovesi. „Problemele trebuie rezolvate, nu să fie sancționați cei care le semnalează”, au cerut magistrații în respectiva scrisoare publică.