Cele șapte dosare penale care o așteaptă pe Diana Șoșoacă după lipsirea de libertate. Lista lungă a acuzațiilor procurorilor și riscul ca europarlamentara să ajungă după gratii

Dosarul cu patru capete de acuzare privind lipsirea de libertate în mod nelegal pe numele președintei SOS România Diana Șoșoacă scoate la iveală lunga listă a noilor capete de acuzare care urmează să fie cercetate de anchetatorii PICCJ în cazul său în noi dosare penale.

Astfel, se arată în dosarul ajuns pe masa judecătorilor ICCJ, urmează alte dosare penale noi pe numele acesteia, toate disjunse din prezentul caz, în legătură cu fapte presupus a fi fost comise pe durata cercetărilor în cazul de lipsire de libertate.

METEO ONU lansează o alertă globală privind „Super El Niño”: Experții confirmă un fenomen care va divide clima planetei în două

14:13

SCANDAL Scandal la Oradea. Comunitatea LGBTQ+ acuză autorităţile că vor să le interzică iar „un drept constituţional”

14:08

 Loading ...

Potrivit datelor din dosarul de la instanță procurorul PICCJ a dispus șapte disjungeri pentru noi pretinse fapte de natură penală față de care s-a sesizat în ultimii ani.

Gândul va prezenta în continuare lista celor șapte cazuri disjunse și particularitățile succinte ale acestora.

Fapta numărul 1

O primă disjungere făcută de magistratul PICCJ se referă la fapta de „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

Despre această faptă magistratul notează că are legătură cu situația din 19 februarie 2024, când, Diana Șoșoacă și alte perosane, folosind secțiunea Comunicatul de presă a website-ului oficial al partidului SOS România, având sediul la adresa din Str. Turda, de la adresa: https://sosro.ro/mesaiul-presedintelui-partidului-s-o-s-romania-diana-iovanovici-sosoaca/, a publicat în spațiul public, comunicatul de presă al partidului SOS România intitulat „MESAJUL PREȘEDINTELUI PARTIDULUI S.O.S. ROMÂNIA, DIANA IOVANOVICI- ȘOȘOACĂ”, semnat de numita Iovanovici-Șoșoacă Diana, în calitate de președinte al partidului SOS România.

Procurorul arată că prin acel mesaj demnitarul român a promovat, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, prin invocarea numitului Radu Demetrescu Gyr, condamnat prin Hotărârea nr. 2 din 4 iunie 1945, în „lotul ziariștilor”, având astăzi statutul de criminal de război, în baza Legii nr. 312/1945 pentru urmărirea fi sancționarea persoanelor vinovate de dezastrul țării sau de crime de război.

Fapta numărul 2

O a doua faptă față de care PICCJ va continua cercetările într-un nou dosar penal pe numele Dianei Șoșoacă este cea privind „promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite”.

Magistratul notează în dosarul aflat pe masa judecătorilor că la datele de 13 mai și 14 mai 2024, folosind contul public de Facebook Diana Iovanovici – Șoșoacă, precum și cu ocazia Zilei de Independenta a Statului Israel, Ziua Solidarității și a Prieteniei dintre Romania si Israel, în timp ce se afla în incinta Parlamentului României, situat la adresa din Strada Izvor, pentru a participa la ședința Comună a Camerei Deputaților si a Senatului României, numita Iovanovici-Șoșoacă Diana, membru al Senatului României, prin declarația acesteia, potrivit căreia ”în timp ce noi am salvat peste 400000 de miii de evrei in cel de al doilea război mondial, iudeo-bolsevicii, kazarii au omorât peste 800000 de români în temnițele comuniste”, a promovat, în public, idei, concepții și doctrine antisemite, respectiv a promovat ura împotriva evreilor și ura împotriva instituțiilor comunităților evreiești.

Fapta numărul 3

Al treilea cap de acuzare de la cingătoarea magistratului PICCJ în cazul Dianei Șoșoacă este acela de „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia” și are legătură cu un eveniment provocat de demnitara statului român cu ocazia Zilei de independență a Israelului.

Astfel, arată procurorul PICCJ în dosarul său la data de 14 Mai, cu ocazia Zilei de Independenta a Statului Israel, Ziua Solidarității și a Prieteniei dintre Romania si Israel, în timp ce se afla în incinta Parlamentului României, situat la adresa din Strada Izvor, pentru a participa la ședința Comună a Camerei Deputaților si a Senatului României, numita Iovanovici-Șoșoacă Diana, membru al Senatului României, prin declarația acesteia, potrivit căreia ”în timp ce noi am salvat peste 400000 de miii de evrei in cel de al doilea război mondial, iudeo-bolsevicii, kazarii au omorât peste 800000 de români în temnițele comuniste”, a negat, contestat și minimalizat în mod evident, în public, holocaustul din România și a efectelor acestuia.

Fapta numărul 4

Un alt cap de acuzare pentru care PICCJ va continua cercetările penale față de Diana Șoșoacă este acela de „promovare, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni de crime de război și de promovare, în public, idei, concepții fasciste, legionare, rasiste și xenofobe” și are două acte materiale.

Primul act material a avut loc la data de 05 octombrie 2024 și al doilea la 06 octombrie 2024 iar pentru această faptă care s-a dispus începerea urmăririi penale prin ordonanța din data de 07 octombrie 2024.

Faptele în sine se referă la faptul că în datele de 05 și 06 octombrie 2024, pe fondul emiterii de către Curtea Constituțională a României a unei decizii de respingere a candidaturii pentru funcția de PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI, numita Ivanovici-Șoșoacă Diana a recurs la acțiuni de promovare, în public, a cultului numitului Ion Antonescu, condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni de crime de război, prin afirmații făcute în mediul online, la data de 05 octombrie 2024, precum: ” “Trăiască Legiunea și Căpitanul, Omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum”.

A doua zi demnitarul român a continuat seria afirmațiilor în mediul online, exemplu fiind: ”Istoria a fost falsificată! Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu un erou. Mișcarea legionară eroină. Și îmi asum”.

De asemenea, notează procurorul de caz, la datele de 05 și 06 octombrie 2024,aceasta a recurs la acțiuni de promovare, în public, de idei, concepții legionare, rasiste și xenofobe cu privire la comunitatea evreiască, prin afirmații făcute în mediul online, precum: ”Cine sunteți voi, evreilor, să vă luați de credința noastră? Voi sunteți ucigașii lui Iisus”, Deci asta înseamnă că evreii au acționat împotriva României. Îi acuz pe evrei de implicare în procesul constituțional. Nu se poate așa ceva!, evreii sunt cei care L-au urât pe Iisus, care L-au omorât, care L-au condamnat și au ales hoții să-i reprezinte! Evreii sunt barabas! Asta au ales asta sunt!”.

Fapta numărul 5

A cincea faptă disjunsă într-un nou dosar format la PICCJ pe numele Dianei Șoșoacă este tot de „promovare, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni de crime de război și de promovare, în public, idei, concepții fasciste, legionare, rasiste și xenofobe”, datează din 13 martie 2022 și constă în aceea că la data de 30 noiembrie 2024, în timp ce se afla împreună cu numiții (…), (…) și (…) în Snagov, Ilfov, președinta SOS  a promovat, în public, cultul numitului Ion Antonescu, condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni de crime de război, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, prin invocarea apreciativă a numitului Radu Demetrescu Gyr, condamnat prin Hotărârea nr. 2 din 4 iunie 1945, în „lotul ziariștilor”, având astăzi statutul de criminal de război, în baza Legii nr. 312/1945, precum și cultul numitului Ceaușescu Nicolae, condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

Diana Șoșoacă va fi cercetată în continuare pentru că ar fi promovat în spațiul public, în mediul online, susținerea și aprecierea față de mișcarea legionară implicit cu privire la ideile, concepțiile sau doctrinelor legionare precum: glorificarea excesivă a trecutului și prezentarea poporului român ca victimă a unor „inamici externi”, precum ”comuniștii bolșevici” care ”au făcut cele mai mari crime”.

Magistratul PICCJ va cerceta în noile dosare penale și promovarea ultranaționalismului populist prin reproducerea în mod fidel a unor citate care expun și evidențiază conceptele proprii mișcării legionare, promovarea cultului morții (o să zici că te-am obligat io și ca un consilier care n-aveai ce să faci decât ca să trăiești ai acceptat orice); promovarea de mesaje xenofobe, prin indicarea ca sursă a problemei ”românismului” a străinilor ”iudeilor”, justificarea ”antisemitismului economic” și amenințarea cu desființarea Institutul Wiesel ce are ca activitate tocmai identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la Holocaust, toate cu cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii.

Fapta numărul 6

Președintele SOS va fi cercetat de PICCJ și pentru „ultraj” constând în aceea că  la data de 15 decembrie 2024, în timp ce se afla la adresa din București, prin intermediul mijloacelor de comunicare directă, a adresat amenințări, cu exercitarea unor acte de violență („dacă., n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă… de, de., m-am săturat”, „Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”; „Bă, deci într-o zi, cred că dau cu ei de toți pereții.”; „O să angajăm niște bodyguarzi, mamă, să-i las acasă. Cum se apropie unul de ușă, pac, să-i zboare creierii”), persoanelor vătămate (…) și (…), organe de poliție din cadrul Secției 6 Politie, Biroul Ordine Publică.

Polițiștii se aflau potrivit anchetei în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv în legătură cu activitatea de înmânare a unei amenzi contravenționale la legea electorală.

Fapta numărul 7

Ultima faptă pentru care magistratul PICCJ a dispus disjungerea și cercetarea Dianei Șoșoacă într-un caz separat este tot de „promovare, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid” și se referă la intervenșia de aproximativ un minut jumptate în plenul Parlamentului European, din 11 februarie 2025, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul numitului Ceaușescu Nicolae, persoană condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de genocid, prin Sentința nr. 1 din 25.12.1989, a Tribunalului Militar Teritorial București, afirmând că: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”, realizând astfel acțiuni de promovare, în public, a cultului numitului Ceaușescu Nicolae, condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

Riscul de a ajunge după gratii explicat de avocați specialiști în drept penal

Contactat de Gândul pentru a explica situația juridică complexă a Dianei Șoșoacă avocatul penalist Nelu Tașcă arată pentru publicație că în raport de tabloul actual al acuzațiilor și cercetărilor ce urmează există un oarecare risc al unei duble condamnări în dosare diferite ceea ce ar putea conduce către o decizie finală de executare în regim privativ de libertate a unei pedepse.

De asemenea avocatul nu exclude nici varianta unor achitări în aceste cazuri.

„Din punct de vedere juridic, discutăm despre o situație procesuală de o complexitate deosebită, care impune o analiză echilibrată și lipsită de concluzii pripite. În spațiul public există tendința de a aprecia gravitatea unui dosar exclusiv prin raportare la numărul infracțiunilor reținute de procuror.

În realitate, dreptul penal funcționează după reguli mult mai riguroase.

În primul rând, trebuie făcută o distincție esențială. Trimiterea în judecată nu înseamnă condamnare și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Vinovăția unei persoane poate fi stabilită exclusiv printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Până la acel moment, orice persoană beneficiază de toate garanțiile procesului echitabil, iar sarcina de a dovedi acuzațiile aparține exclusiv organelor judiciare”, explică pentru început avocatul Tașcă.

Risc penal considerabil

„Dincolo de această garanție fundamentală, trebuie spus că situația descrisă generează un risc penal considerabil. Persoana este deja trimisă în judecată pentru patru infracțiuni, ceea ce înseamnă că instanța va analiza legalitatea probelor și temeinicia acuzațiilor formulate.

În paralel, prin același rechizitoriu, procurorul a dispus disjungerea și continuarea urmăririi penale pentru alte șapte presupuse infracțiuni.

Disjungerea nu reprezintă nici clasare, nici achitare și nici o diminuare a gravității acuzațiilor.

Ea este o măsură procedurală prin care cercetările sunt separate într-un dosar distinct, pentru ca ancheta să continue. În consecință, persoana se poate afla simultan în fața instanței pentru primul dosar și în fața organelor de urmărire penală pentru celelalte acuzații.

Dacă și dosarul disjuns va conduce la o nouă trimitere în judecată, riscul juridic crește semnificativ. În ipoteza unor condamnări pentru fapte concurente, vor deveni aplicabile regulile concursului de infracțiuni și ale contopirii pedepselor, ceea ce poate conduce la o pedeapsă rezultantă sensibil mai ridicată.

Este important ca opinia publică să nu confunde existența acuzațiilor cu existența vinovăției. Doar instanța de judecată poate stabili, printr-o hotărâre definitivă, dacă aceste acuzații sunt întemeiate.

În concluzie, gravitatea situației derivă din amploarea expunerii procesuale și din posibilitatea desfășurării a două proceduri penale distincte, nu din existența unei vinovății deja stabilite. Tocmai de aceea, respectarea dreptului la apărare și a prezumției de nevinovăție trebuie să rămână reperele fundamentale ale oricărei analize publice asupra unui asemenea dosar”, opinează și conchide specialistul în drept penal Nelu Tașcă.

De unde rezultă riscul ca Șoșoacă să ajungă în penitenciar

Un al doilea avocat expert în drept penal intern contactat de Gândul explică concret de ce situația juridică a Dianei Șoșoacă este una delicată în raport de dosarele în care este implicată.

Avocatul penalist Adrian Briscan, partener la o importantă casă de avocatură, arată că „o primă observație constă în faptul că s-a dispus trimiterea în judecată pentru fapte care sunt săvârșite în condițiile a ceea ce, normele de drept penal substanțial denumesc a fi un concurs de infracțiuni, parchetul considerând, cu alte cuvinte, că mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană prin acțiuni sau inacțiuni distincte”.

Este o situație care, mai spune Briscan, „în dreptul penal român actual, atrage un risc sporit referitor la o eventuală condamnare, în condițiile în care, în urma cercetării judecătorești s-ar ajunge la concluzia că acuzațiile sunt întemeiate”.

Evident, continuă partenerul firmei Cazacu și Asociații, „în această situație și riscul de a exista o condamnare cu executare în regim de detenție este relativ crescut, pentru că, potrivit reglementărilor în vigoare, renunțarea la aplicarea pedepsei nu poate fi aplicată, maximul pedepsei prevăzute de lege fiind de 7 ani de închisoare”.

De asemenea, amânarea aplicării pedepsei nu se poate dispune decât dacă Instanța aplică o pedeapsă de cel mult doi ani de închisoare, iar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu se poate dispune decât dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult trei ani.

Două pedepse cu suspendare conduc spre una cu executare

„Sub aspectul disjungerii, se remarcă faptul că s-a dispus cercetarea separată a unor pretinse infracțiuni pedepsite prin legi speciale, adică prin dispoziții incriminatorii care nu sunt încorporate în codul penal.

Deși regimul sancționator pentru aceste fapte nu este ridicat (Ordonanța de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război prevede pedepse de până la 3 ani de închisoare), totuși, riscul, din punct de vedere al sancțiunii, din perspectiva pluralității acestora apare ca fiind ridicat, dacă faptele cercetate de parchet ar fi confirmate de Instanțe.

În opinia mea, riscul major constă în potențiala existență a mai multor dosare, distanțate din punct de vedere cronologic, ceea ce ar putea conduce la situația că, dacă într-o cauză judecată s-ar aplica o pedeapsă cu suspendare, ulterior în oricare alt dosar, orice soluție de condamnare ar conduce la o revocare a suspendării condiționate aplicate anterior cu consecința executării pedepsei în stare de detenție.

Din perspectiva istoriei recente, o astfel de soluție a fost aplicată în dosare de notorietate”, a mai explicat avocatul Adrian Briscan pentru publicație.

Senatoarea „răpitoarea”

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

• Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, săvârșite de o inculpată care avea calitatea de senator în Parlamentul României la data comiterii faptelor, actualmente europarlamentar și
• Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe, reținute pentru cel de al doilea inculpat, persoană fără calitate specială.

Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate  patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.

În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față.

Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre  persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de  comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea  fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor.

Totodată, în rechizitoriu s-a reținut faptul că la momentul comiterii infracțiunii inculpata a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică. Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorități publice de stat. Inculpata beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art. 20 – 22 din Legea nr. 96/2006 și art. 72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.

Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006.

Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.

Contextul dosarului penal de lipsire de libertate

Cazul în care Diana Șoșoacă este acuzată de lipsire nelegală de libertate își are originea într-un incident petrecut la 10 decembrie 2021, în timpul unui interviu acordat unei echipe a televiziunii italiene RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci. Întâlnirea, organizată la cabinetul de avocatură al acesteia din București și având ca temă pandemia de COVID-19, a degenerat într-un conflict între politiciană, jurnaliști și persoanele aflate la fața locului.

Potrivit informațiilor comunicate ulterior de Poliția Română, jurnaliștii ar fi încercat să părăsească încăperea după întreruperea interviului, însă ușa ar fi fost închisă, iar aceștia nu ar mai fi fost lăsați să plece până la sosirea polițiștilor. În timpul intervenției, soțul de la acea vreme al Dianei Șoșoacă ar fi agresat un agent de poliție și pe jurnalista italiană. Lucia Goracci a depus o plângere penală pentru lipsire de libertate și lovire sau alte violențe.

La rândul său, Diana Șoșoacă a susținut că ea ar fi fost victima unei agresiuni și a formulat plângeri împotriva jurnaliștilor pentru violarea vieții private, violarea sediului profesional și alte fapte. De asemenea, acuzațiile sale potrivit cărora jurnaliștii ar fi sustras documente sau ar fi avut droguri asupra lor nu au fost confirmate în urma verificărilor poliției.

Ancheta a continuat mai mulți ani, iar în octombrie 2025 Parchetul General a pus în mișcare acțiunea penală împotriva Dianei Șoșoacă pentru un total de 11 presupuse infracțiuni.

Printre acestea se numără patru fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, alături de acuzații referitoare la ultraj și la promovarea unor idei sau personalități asociate fascismului, legionarismului, antisemitismului și negării Holocaustului. Diana Șoșoacă a respins acuzațiile și a afirmat că dosarul ar reprezenta o formă de presiune și persecuție politică.

La 28 aprilie 2026, Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității sale parlamentare, permițând autorităților judiciare române să continue procedurile.

Ridicarea imunității nu reprezintă însă o hotărâre de condamnare și nu stabilește vinovăția persoanei cercetate, ci permite desfășurarea anchetei sau a unui eventual proces. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.