Ex-candidat la Sectorul 3 al Capitalei în dosarul traficanților de vechime fictivă al DIICOT. Cine este personajul al cărui slogan era „Fără Mască”

Un fost candidat la primăria Sectorului 3 al Capitalei, Corneliu Ștefan, se numără printre inculpații din dosarul DIICOT în care sunt cercetate sute de fapte de generare de vechime fictivă contra unor sume de bani provenite de la viitori pensionari, se arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor.

Potrivit datelor din dosarul de la Tribunalul București Ștefan Corneliu ar fi aderat la gruparea care producea vechime fictivă încă de la început, din anul 2019, și a participat la comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea fără drept deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

REACȚIE Sebastian Ghiță dă vina pe „colderiști” și „Mădălini” pentru atacurile cibernetice care au paralizat instituțiile publice din România

16:07

(P) Salubrizare Sector 5. Primăria Sectorului 5 anunță că a igienizat zona de sub conductele de termoficare de pe strada Brăniștari

16:01

 Loading ...

„Profitând de cunoștințele în domeniul juridic și de notorietatea pe care o avea în comunitate, în contextul candidaturii pentru funcția de primar al sectorului 3, în anul 2020, din partea Partidului România Mare și a relațiilor politice pe care le are la nivel local, a obținut încrederea mai multor persoane și astfel a intrat în posesia datelor lor de identitate.

Cunoscând statutul social, vulnerabilitățile persoanelor și circuitul documentelor între instituții a folosit datele lor de identitate, știind că nu vor exista repercusiuni în acțiunile pe care le va întreprinde în numele acestora”, se arată în dosarul aflat la instanță

Soție la Ministerul Justiției?

Unul dintre martorii procurorilor devoalează faptul că soția ex-candidatului ar lucra în Ministerul Justiției. Cu toate acestea informația nu a fost încă verificată de anchetatorii DIICOT care cel mai probabil vor face demersuri în acest sens.

„Martorul a mai relatat că (…) și Zlăteanu Vasile au intrat în relații amoroase, iar ea mi-a spus odată că Zlăteanu se învârte în cercuri înalte, în sensul că are un prieten pe nume Cornel, fost candidat la primărie și a cărui soție lucrează în Ministerul Justiției.

După ce Zlăteanu i-a făcut vechime în muncă, a trimis-o la Cornel pentru a o ajuta să iasă la pensie pe caz de boală, lucru pe care l-a reușit”, se arată în dosarul de la instanță

Spovedania ex-candidatului la Sector 3

Anchetatorii arată că fostul aspirant la fotoliul de primar a dat o declarație în care a explicat că în iunie 2023, a formulat un denunț la DNA privind fabricarea de vechime în muncă pentru obținerea pensiilor.

„În urma denunțului, a fost audiată de un lucrător DGA, dând o declarație de aproximativ 15 pagini. Precizează că a formulat denunțul pentru a beneficia de reducerea pedepsei, întrucât era inculpat într-un alt dosar cu același obiect, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Acesta că a crezut că audierea actuală privește denunțul din 2023 și susține că unele dintre persoanele cercetate în prezent au fost identificate exclusiv ca urmare a informațiilor furnizate de el, deoarece nu aveau nicio calitate procesuală la acel moment”, se mai arată în dosar.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Concret, Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112 dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, transmit pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis, marți, un comunicat oficial care confirmă informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Vezi galeria foto
5 poze

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.