Confesiunea fostului candidat la Primăria Sectorului 3, în exclusivitate pentru Gândul, înainte de a fi arestat: „Am site-uri, scriu pentru Turcia. A fost lucrarea unui ofițer”

Fostul candidat pentru Primăria Sectorului 3 Corneliu Ștefan a stat de vorbă cu reporterul Gândul chiar înainte de pronunțarea deciziei Curții de Apel București (CAB) prin care doi judecători de drepturi și libertăți au stabilit, definitiv, arestarea sa preventivă alături de alți doi inculpați din dosarul în care anchetatorii DIICOT fac verificări ample privind felul în care un grup infracțional organizat introducea declarații false la Casele de Pensii pentru crearea de vechime fictivă.

Ștefan Corneliu a povestit pe larg cum a ajuns să fie inculpat de DIICOT, cum își desfășoară activitatea jurnalistică, dar și motivele pentru care avea încredere deplină în magistrații CAB.

Supărat pe un ofițer BCCO

Ștefan Corneliu, cel care a candidat din partea PRM în 2020 la funcția de primar al Sectorului 3 și a promis creșterea calității vieții persoanelor încadrate în grad de handicap prin suplimentarea bugetului lunar pentru întreținere personală, aștepta alături de avocatul său începerea judecării contestațiilor din dosarul în care anterior Tribunalul București stabilise cercetarea tuturor celor șase membri reținuți ai rețelei în libertate sub control judiciar.

În acest context, l-am abordat pe fostul doritor al fotoliului de la Primăria Sector 3 și l-am rugat să ne explice acuzațiile DIICOT, cum vede decizia Tribunalului și de ce crede că nu ar trebui pusă problema arestării sale în acest dosar.

Răspunsurile lui Ștefan Corneliu, pe care le vom prezenta în continuare integral au indicat supărarea bărbatului pe un ofițer al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) cu care nu ar fi reușit să ajungă la un acord pentru o trimitere favorabilă în judecată:

Ștefan Corneliu: „Să vă spun? Ce să vă spun? Un ofițer, ofițerul BCCO …. (din lipsă de relevanță nu vom publica numele ofițerului rostit de Ștefan Corneliu – n.r.) a făcut asta. A avut el grijă. A fost lucrarea lui.

La BCCO, un ofițer mi-a propus un acord de recunoaștere cu o pedeapsă rezultantă finală de doi ani cu suspendare, chestie pe care eu am refuzat-o.

La două luni de zile, un alt ofițer, tot de la BCCO, mi-a propus încheierea unui acord de recunoaștere, dar de data aceasta cu o pedeapsă rezultantă finală de trei ani cu executare pentru acuzațiile din dosarul care acum se judecă la Judecătoria Sector 2.

Noi nu am știut până acum că plângerea mea de la DNA s-a disjuns succesiv și că finalmente a ajuns la acest dosar de urmărire de astăzi.

Tot materialul care reprezenta denunțul de la DNA a parvenit urmare unei anchete jurnalistice”, a povestit fostul candidat pentru Gândul.

„Scriu pentru Turcia, da, am site-uri”

„Eu sunt jurnalist și sunt acreditat inclusiv de președinția statului turc pentru a lucra ca jurnalist pe teritoriul statului turc.

Aici în România am efectuat ancheta jurnalistică așa cum le-am spus si procurorilor DIICOT. Am început-o în anul 2019 alături de buna mea prietena Iulia Marin, care a și decedat în 2023 din păcate. M-a durut inima atunci, dar am mers mai departe.

Investigația a pornit de la faptul că CCR a declarat neconstituțional un articol din legea pensiilor care arăta generic faptul că trebuia să fii încadrat în grad de handicap înainte de a dobândi calitatea de asigurat.

O sursă de la Casa de pensii mi-a explicat că, de când a apărut această decizie a CCR, la Casa de Pensii a Municipiului București ar fi explodat cazurile de pensionare cu certificat de handicap.

De aici am făcut cercetări suplimentare și am aflat și văzut cum se preiau firme, cum se face vechimea pe acele firme. Ulterior, am prezentat toate aceste date la DNA”, și-a continuat istorisirea Corneliu Ștefan.

Pensionar SRI supărat pe șefa Țone

„Opinia mea urmare anchetei derulate este aceea că Laurențiu Ionescu, funcționarul de la CNP Sector 3, nu ar fi putut face absolut nimic fără șefa dumnealui, Carmen Țone.

Constat acum, după atâția ani, că nici până la acest moment dumneaei nu are o calitate în acest dosar. Unde sunt cercetările privind plângerea mea? Cum putea face acel funcționar să facă toate aceste lucruri pe care eu le-am detaliat?

Eu am ieșit la pensie de la SRI în anul 2023, după 28 de ani, iar adresele găsite la percheziția de la domiciliul meu sunt reale. Am ieșit general. Dumneavoastră ce credeți? O să vadă și ei (procurorii DIICOT – n.r). Nu cred că putem vorbi de vechime fictivă la SRI. Nu? O să vedeți dumneavoastră.

Am studiile și cunoștințele necesare ca să pot identifica un caz de încălcare a legii acolo unde el există acesta fiind și scopul anchetei mele jurnalistice.

Ceea ce îmi asum de plano și am spus-o atunci și o repet și acum sunt într-adevăr două acte materiale a primelor două fapte de fals fără de care eu nu puteam să intru în acest grup pentru a afla informații.

Este adevărat și o știam. Chiar și ca jurnalist, dacă faci o faptă pe care legea ți-o cere să nu o faci, îți asumi că ai încălcat legea cu bună știință și te pregătești să plătești dacă ești tras la răspundere.

Eu mi-am asumat fără alte discuții acele două fapte. Ce a făcut însă ofițerul ăla și acum DIICOT eu nu îmi explic.

La Tribunal, judecătorul a înțeles despre ce e vorba. A văzut ce am spus. Și aici am încredere că judecătorul va vedea la fel. Noi am avut norocul să fim judecați de un magistrat corect, indiferent de unde vine dosarul”, și -a încheiat Ștefan mărturia.

Răsturnare de situație la Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a stabilit, miercuri seara, arestarea preventivă a fostului candidat la Primăria Sectorului 3, Ștefan Corneliu și a altor două persoane cercetate de DIICOT pentru creare de vechime fictivă în muncă în folosul unor viitori pensionari, au transmis surse judiciare pentru Gândul.

Potrivit acestora, celelalte două persoane arestate din lotul de șase ar fi Ștefan Constantin și Ionuț Bumbu, în vreme ce pentru ceilalți trei inculpați s-a menținut decizia Tribunalului București, de cercetare sub control judiciar.

Decizia de miercuri seară a instanței este definitivă astfel că cei trei fie se vor preda fie vor fi ridicați de ofițeri ai Poliției Române.

„Admite în parte contestația formulata de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 16.07.2026 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penala în dosarul 29304/3/2026. Desființează in parte încheierea penala contestata și în fond rejudecând: Admite in parte propunerea de arestare preventiva formulata de PICCJ-DIICOT.

Dispune arestarea preventiva a inculpaților inculpat 1 (…), inculpat 2 (…), inculpat 3 (…) pentru o perioada de 30 de zile începând cu data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva (…)Respinge ca neîntemeiate contestațiile formulate de contestatorii inculpat 1, inculpat 4, inculpat 3 împotriva aceleiași încheieri. Obliga fiecare contestator-inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. (…)Definitivă”, se arată în minuta cenzurată a deciziei comunicată de CAB.

DIICOT i-a vrut pe toți la închisoare

Procurorul DIICOT prezent la Curtea de Apel București care a cerut, marți, arestarea preventivă a membrilor grupării ce crea vechime fictivă pentru majorarea artificială a unor pensii a arătat că ancheta nu bate pasul pe loc și că urmare noilor date și probe obținute de anchetatori prejudiciul s-ar fi dublat față de faza inițială, respectiv că a ajuns la 13 milioane de lei.

Concret, Curtea de Apel București a judecat, marți, contestația procurorilor DIICOT și a unora dintre cei șase membrii ai grupării de crimă organizată care introducea date fictive privind vechimea unor persoane urmând ca beneficiile materiale să se concretizeze în pensiile viitoare.

Astfel, anchetatorul DIICOT prezent la proces a depus noi acte și probe în sala de judecată, și a explicat că pe baza evoluției cercetărilor acum prejudiciul general în dosarul de cercetare ar fi de 13 milioane de lei.

În urmă cu o săptămână acest prejudiciu vehiculat în dosarul de la instanță era de aproape 7 milioane de lei.

Insistență în ștergerea urmelor

Anchetatorul de la DIICOT a mai atras atenția judecătorilor Curții de Apel București, că imediat după lăsarea în libertate a celor șase persoane din acest caz, la Casa de Pensii Giurgiu ar fi apărut situații suspecte de modificare a unor date în cazul unui dintre viitorii „pensionari” aflați în vizorul DIICOT, situația urmând să fie cercetată și în măsura obținerii probelor necesare atribuită unuia dintre membrii acestei grupări.

Concret, a explicat magistratul de la Direcție, aparent unul dintre membrii grupului lăsat în libertate de Tribunalul București ar fi încercat să modifice nișe date privind vechimea unei persoane după care a revenit modificând datele la starea inițială, stare presupus nelegală.

Același lucru l-au explicat anchetatorii DIICOT în dosar în motivele contestației depuse la Tribunalul București unde au arătat că membrii grupării au mai încercat modificarea unor date a vechimii în muncă a unor persoane și anterior când procurorii capitalei au descins peste unii dintre ei în alt dosar.

„Activitatea infracțional rezultă din actele dosarului, este evidentă și este coroborată. Avem declarația inculpatului Savu în care se arată în cel mai fin detaliu mecanismul infracțional.

Observați că un motiv de respingere a propunerii DIICOT de către instanța ierarhic inferioară a propunerii noastre este legată de faptul ca parchetul nu a solicitat arestarea preventivă și pentru un alt inculpat, astfel ca nu e egalitate de tratament.

Este opțiunea organului judiciar ce măsură stabilește urmare unor audieri. Activitatea de urmărire penală în acest caz este continuă, de aceea am și depus noile adrese.

Tematica pensiilor suscită agenda publică de mulți ani în societatea românească. Pe data de 17 casa Județeană de pensii Giurgiu a comunicat că a fost radiată o persoană iar aceasta persoana a reapărut în sistem.

Cel mai probabil că s-a încercat ștergerea urmelor de către un autor dar apoi la o reanalizare inculpații au realizat că nu este în regulă și au reintrodus datele.

Riscul pentru activitatea de urmărire penală este major astfel că vă solicităm să dispuneți arestarea preventivă a inculpaților”, a explicat magistratul de la DIICOT în fața celor doi judecători ai CAB.

Curtea de Apel București a rămas în pronunțare în cazul contestațiilor din dosar și urmează să ia o decizie care va fi definitivă.

Decizie „de vară” la Tribunalul București

DIICOT a destructurat recent o grupare care se ocupa cu falsificarea și introducerea de date falsificate în evidențele ANAF și ale Casei de Pensii a Municipiului București, rezultând la ceas de anchetă că metoda ar fi fost folosită cu succes în aproape 900 de cazuri.

Concret, pe baza unei vechimi în muncă sporită artificial de grupare pensiile persoanelor beneficiare a mecanismului infracțional creșteau considerabil fără drept legal.

După audierile de la DIICOT, procurorii au decis reținerea a șase dintre membrii grupării și cercetarea sub control judiciar a altora, funcție de gradul de colaborare dar și de informațiile furnizate.

Astfel, procurorii DIICOT au cerut unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București arestarea preventivă a celor șase membri, caz în care s-a dispus după deliberare luarea măsurii controlului judiciar față de aceștia.

Au încercat să își acopere urmele

Procurorii DIICOT au contestat decizia Tribunalului București de lăsare în libertate sub control judiciar a celor șase membri ai grupării care se ocupa cu falsificarea vechimii în câmpul muncii.

Motivele contestației procurorilor ar fi acelea că o parte dintre ce reținuți ar fi încercat încă după primul rând de percheziții, din anul 2023 să înceapă să își acopere urmele prin remodificarea declarațiilor false urcate în serverele ANAF și ale Casei de Pensii a Municipiului București.

Gândul a publicat detalii din dosarul anchetatorilor DIICOT, unul dintre acestea fiind acela că membrii grupării de infracționale organizate (GIO) care falsifica vechimea în câmpul muncii ale unor viitori pensionari au șters zeci de documente după ce au aflat că sunt anchetați.

O adresă a Casei Naționale de Pensii scoate la iveală gravitatea acțiunilor membrilor grupului ridicat de anchetatorii DIICOT, respectiv faptul că aceștia au șters numeroase acte, care urmau să devină probe ale DIICOT în acuzarea lor.

Mai precis, aceștia au șters din sistemul informatic al ANAF un număr considerabil de declarații fiscale rectificative D112 care atestau vechime în muncă, care anterior fuseseră încărcate în sistem tot de către aceștia.

Astfel, explică acum surse judiciare, anchetatorii DIICOT încearcă stoparea celor șase membrii ai grupării să mai modifice date falsificate urcate în sistemele informatice a celor două organisme ale statului român, ANAF și Casa de Pensii a Municipiului București.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul au explicat în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112, iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112, dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, au transmis pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora, ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat, iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare, dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3.750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis un comunicat oficial care a confirmat informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condițiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.