DIICOT anunță în sala de judecată dublarea prejudiciului din dosarul vechimii fictive în muncă. 13 milioane de lei ar fi paguba adusă statului

Procurorul DIICOT prezent la Curtea de Apel București care a cerut, marți, arestarea preventivă a membrilor grupării ce crea vechime fictivă pentru majorarea artificială a unor pensii a arătat că ancheta nu bate pasul pe loc și că urmare noilor date și probe obținute de anchetatori prejudiciul s-ar fi dublat față de faza inițială, respectiv că a ajuns la 13 milioane de lei.

Concret, Curtea de Apel București a judecat, marți, contestația procurorilor DIICOT și a unora dintre cei șase membrii ai grupării de crimă organizată care introducea date fictive privind vechimea unor persoane urmând ca beneficiile materiale să se concretizeze în pensiile viitoare.

EMISIUNI Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – miercuri, 29 iulie, de la ora 18.00

18:00

EXCLUSIV Petrișor Peiu, acuzații grave în mega-contractul SAFE: Toate cele 4 partide sunt responsabile/Trebuie desecretizate suma și condițiile cu Rheinmetall

17:56

Membrii ai grupării anchetate de DIICOT

 Loading ...

Astfel, anchetatorul DIICOT prezent la proces a depus noi acte și probe în sala de judecată, și a explicat că pe baza evoluției cercetărilor acum prejudiciul general în dosarul de cercetare ar fi de 13 milioane de lei.

În urmă cu o săptămână acest prejudiciu vehiculat în dosarul de la instanță era de aproape 7 milioane de lei.

Insistență în ștergerea urmelor

Anchetatorul de la DIICOT a mai atras atenția judecătorilor Curții de Apel București, că imediat după lăsarea în libertate a celor șase persoane din acest caz, la Casa de Pensii Giurgiu ar fi apărut situații suspecte de modificare a unor date în cazul unui dintre viitorii „pensionari” aflați în vizorul DIICOT, situația urmând să fie cercetată și în măsura obținerii probelor necesare atribuită unuia dintre membrii acestei grupări.

Concret, a explicat magistratul de la Direcție, aparent unul dintre membrii grupului lăsat în libertate de Tribunalul București ar fi încercat să modifice nișe date privind vechimea unei persoane după care a revenit modificând datele la starea inițială, stare presupus nelegală.

Același lucru l-au explicat anchetatorii DIICOT în dosar în motivele contestației depuse la Tribunalul București unde au arătat că membrii grupării au mai încercat modificarea unor date a vechimii în muncă a unor persoane și anterior când procurorii capitalei au descins peste unii dintre ei în alt dosar.

„Activitatea infracțional rezultă din actele dosarului, este evidentă și este coroborată. Avem declarația inculpatului Savu în care se arată în cel mai fin detaliu mecanismul infracțional.

Observați că un motiv de respingere a propunerii DIICOT de către instanța ierarhic inferioară a propunerii noastre este legată de faptul ca parchetul nu a solicitat arestarea preventivă și pentru un alt inculpat, astfel ca nu e egalitate de tratament.

Este opțiunea organului judiciar ce măsură stabilește urmare unor audieri. Activitatea de urmărire penală în acest caz este continuă, de aceea am și depus noile adrese.

Tematica pensiilor suscită agenda publică de mulți ani în societatea românească. Pe data de 17 casa Județeană de pensii Giurgiu a comunicat că a fost radiată o persoană iar aceasta persoana a reapărut în sistem.

Cel mai probabil că s-a încercat ștergerea urmelor de către un autor dar apoi la o reanalizare inculpații au realizat că nu este în regulă și au reintrodus datele.

Riscul pentru activitatea de urmărire penală este major astfel că vă solicităm să dispuneți arestarea preventivă a inculpaților”, a explicat magistratul de la DIICOT în fața celor doi judecători ai CAB.

Curtea de Apel București a rămas în pronunțare în cazul contestațiilor din dosar și urmează să ia o decizie care va fi definitivă.

Decizie „de vară” la Tribunalul București

DIICOT a destructurat recent o grupare care se ocupa cu falsificarea și introducerea de date falsificate în evidențele ANAF și ale Casei de Pensii a Municipiului București, rezultând la ceas de anchetă că metoda ar fi fost folosită cu succes în aproape 900 de cazuri.

Concret, pe baza unei vechimi în muncă sporită artificial de grupare pensiile persoanelor beneficiare a mecanismului infracțional creșteau considerabil fără drept legal.

După audierile de la DIICOT procurorii au decis reținerea a șase dintre membrii grupării și cercetarea sub control judiciar a altora, funcție de gradul de colaborare dar și de informațiile furnizate.

Astfel, procurorii DIICOT au cerut unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București arestarea preventivă a celor șase membrii, caz în care s-a dispus după deliberare luarea măsurii controlului judiciar față de aceștia.

Au încercat să își acopere urmele

Procurorii DIICOT au contestat decizia Tribunalului București de lăsare în libertate sub control judiciar a celor șase membrii ai grupării care se ocupa cu falsificarea vechimii în câmpul muncii.

Motivele contestației procurorilor ar fi acelea că o parte dintre ce reținuți ar fi încercat încă după primul rând de percheziții, din anul 2023 să înceapă să își acopere urmele prin remodificarea declarațiilor false urcate în serverele ANAF și ale Casei de Pensii a Municipiului București.

Gândul a informat opinia publică cu privire la detalii din dosarul anchetatorilor DIICOT, unul dintre acestea fiind acela că membrii grupării de infracționale organizate (GIO) care falsifica vechimea în câmpul muncii ale unor viitori pensionari au șters zeci de documente după ce au aflat că sunt anchetați.

Concret, o adresă a Casei Naționale de Pensii scoate la iveală gravitatea acțiunilor membrilor grupului ridicat de anchetatorii DIICOT, respectiv faptul că aceștia au șters numeroase acte, care urmau să devină probe ale DIICOT în acuzarea lor.

Mai precis aceștia au șters din sistemul informatic al ANAF un număr considerabil de declarații fiscale rectificative D112 care atestau vechime în muncă, care anterior fuseseră încărcate în sistem tot de către aceștia.

Astfel, explică acum surse judiciare, anchetatorii DIICOT încearcă stoparea celor șase membrii ai grupării să mai modifice date falsificate urcate în sistemele informatice a celor două organisme ale statului român, ANAF și Casa de Pensii a Municipiului București.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Concret, Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112 dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, transmit pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis, marți, un comunicat oficial care confirmă informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Vezi galeria foto
5 poze

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.