Dosarul „bunicuța ucraineană” și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își „revendice” bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

Străini dornici de dobândirea cetățeniei române apelau la „serviciile” a două femei care, împreună cu alte persoane, între care și cetățeni ucraineni, falsificau atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Ucrainei acte pe linie genealogică astfel încât să rezulte că străinii în cauză au avut descendenți din țara noastră.

Astfel, în cel puțin unul dintre cazuri s-a descoperit de către procurori cum un cetățean tunisian ar fi avut bunici de origine ucraineană.

În acest dosar anchetatorii parchetului instanței supreme au intervenit prompt cu un flagrant delict și au reținut iar apoi propus la arestare două femei care erau artizanele mecanismului infracțional, prin care genealogia străinilor era pusă, prin falsuri, în acord cu legislația românească.

Protagonistele din acest dosar sunt Maria Dimitriu, persoană cu dublă cetățenie, și Valerica Șapera, dar și alte persoane care se pare că le-au ajutat pe cele două în demersurile lor de facilitare rapidă a cetățeniei române pentru străinii interesați.

Desfășurarea flagrantului

Procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au prins-o în flagrant, miercuri, pe Valerica Șapera, la o terasă din București. În imaginile surprinse în timpul acțiunii, anchetatorii îi cer femeii să scoată toți banii din geantă și să îi așeze pe masă.

Șapera prezintă două plicuri cu bancnote în euro și afirmă că sumele provin dintr-o datorie pe care o altă persoană i-ar fi restituit-o. Întrebată câți bani conțin plicurile, aceasta răspunde: „Nu știu, nu i-am numărat”, deși susține că ar fi vorba despre 10.000 de euro.

După numărarea banilor, anchetatorii au constatat că într-un plic se aflau 83 de bancnote de 50 de euro, iar în cel de-al doilea 67 de bancnote de aceeași valoare. În total, procurorii au găsit asupra femeii 7.500 de euro, iar ulterior au efectuat percheziții la domiciliul acesteia, în cadrul anchetei privind presupusa facilitare a soluționării unor dosare de redobândire a cetățeniei române.

Modus operandi sub lupa Parchetului General

Anchetatori notează în actele consultate de Gândul că o parte din dosarele depuse la ANC, prin intermediul Mariei Dimitriu, conțin documente false, întrucât actele respective de stare civilă nu pot fi confirmate de autoritățile emitente din străinătate, în urma verificărilor ulterioare pe care le desfășoară instituția din țara noastră, conform procedurilor interne.

În ceea ce privește modus operandi al femeii în dosarul de la instanță se arată că aceasta „speculează cadrul normativ care permite redobândirea cetățeniei române în baza descendenței ( respectiv art. 11 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 – persoanele interesate să fi avut cel puțin o rudă de gradul III care să fi deținut cetățenie română, în virtutea realităților politico-istorice interbelice).

Totodată scriu anchetatorii ea ar recruta persoanele interesate de obținerea cetățeniei române care, deși nu îndeplinesc condițiile legale, sunt dispuse să ofere sume semnificative de bani pentru acest lucru și că ar fi acționat în complicitate cu facilitatori și entități/societăți din statele de origine care au acces la arhivele locale, centrale sau naționale în vederea stabilirii liniei descendenței în care se va solicita redobândirea cetățeniei române.

Femeia, mai arată anchetatorii, sub aparența unei activități de consultanță și intermediere pentru întocmirea dosarului necesar obținerii cetățeniei române, asigura sprijin pentru obținerea documentației falsificate (acte de identitate și de stare civilă care atestă descendența persoanei solicitante), existând indicii că o parte dintre actele respective sunt falsificate pe teritoriul României, aceasta având la dispoziție documente tipizate/formulare pe formatul original, dar necompletate).

Pentru a nu se expune prea mult, se mai arată în dosarul analizat de judecători de drepturi și libertăți, aceasta ar fi utilizat persoane intermediare/facilitatoare, pe teritoriul țârii noastre, în vederea derulării demersurilor ilicite pe linia falsificării unor acte de stare civilă, precum și în scopul colectării sumelor de bani percepute.

Cât costa operațiunea de obținere a cetățeniei române

Pentru serviciile de intermediere oferite, se arată în dosar, femeia ar fi solicitat de la persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale de dobândire a cetățeniei române diverse sume de bani, în funcție de stadiul procesului de obținere a cetățeniei.

Astfel tarifele femeii identificate de către anchetatori ar fi fost de o sută de euro pentru o verificare de dosar, cinci sute de euro pentru depunerea dosarului și 150 de euro pentru programarea jurământului.

Astfel un „tacâm” complet pentru un străin dornic de cetățenie române ajungea la 750 de euro bani care se pare că erau împărțiți și cu alte persoane, inclusiv cu funcționari ai statului român.

Nu orice străin intra în „fabrica de cetățeni”

Din investigații incipiente, scriu anchetatorii în dosarul de la instanță, „a rezultat că numita Dimitriu Maria acționează într-un mod precaut, luându-și toate măsurile de prevedere în momentul întâlnirii cu persoanele care intenționează sa obțină cetățenia română în mod fraudulos, racolând numai persoane de încredere”.

Astfel, arată anchetatorii, penetrarea câmpului infracțional de către ofițeri a fost extrem de dificilă, dar nu imposibilă, așa cum va prezenta Gândul într-un viitor material.

Amintim că cele două femei sunt în prezent arestate preventiv după ce Curtea de Apel București a menținut mandatele emise pe numele celor două de către Tribunalul București.

Tribunalul București a emis, la finalul lunii iulie, două mandate de arestare preventivă pe numele Mariei Dimitriu și a Valerica Șapera, cele două femei care împreună cu un ucrainean creau documente pe linie genealogică care să ateste că cetățeni total străini de România ar fi avut părinți sau bunici de naționalitate română sau ucraineană.

Despre cazul tunisianului cu descendenți din România mare

„Aceasta a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care ii va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.”, au povestit la momentul declanșării dosarului surse judiciare pentru Gândul.

Acestea au afrimat atunci că cele două femei reținute de procurorii PICCJ ar fi dezvoltat o metodă extrem de ingenioasă pentru redobândirea cetățeniei în cazul „clienților lor”.

Astfel, susțineau acestea, se punea problema stabilirii faptului că un cetățean tunisian ar fi avut părinți români, dar bunici de origine ucraineană.

Concret, ne-au mai explicat sursele la acel moment, la începutul lui octombrie 2025, Maria Dimitriu i-a pretins unei persoane (martor ) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari, înainte de 1940.

Rețeaua care falsifica arborele genealogic

„În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean”, parafrazează sursele noastre din actele dosarului.

Apoi în perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea femeii și a cetățeanului ucrainean, persoane neidentificate aflate pe teritoriul Ucrainei, ar fi plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene și altele de genul acesta.

Ucraineanul, povestesc sursele noastre, ar fi făcut mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale ar fi falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului.

Urmare falsificării  acestor acte, exemplifică sursele Gândul, la final ar fi rezultat că „cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în granițele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului”.

Aceste acte plăsmuite, mai susțin sursele precizate, ar fi fost date tunisianului, care a fost sprijinit apoi, la data de 25.02.2026, cu depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române.

După acest moment femeia ar fi determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie, neidentificat până în acest moment, să înregistreze în evidențele instituției un număr de cinci cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de cinci persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.

Fabrica de bunici români din Ucraina: Cum a ajuns un cetățean tunisian să aibă decese fictive în acte

Investigația arată cum prima inculpată, o femeie cu dublă cetățenie (moldovenească și română), a convins un cetățean tunisian că îi poate obține cetățenie română prin redobândire, deși bărbatul nu avea nicio rudă în România. Femeia i-a cerut 5.000 de euro și i-a promis că un avocat și un funcționar apropiat din cadrul ANC vor rezolva depunerea dosarului fără probleme.

„În perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea inculpatei și a cetățeanului ucrainean, persoane aflate pe teritoriul Ucrainei au plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene etc,” se arată în comunicat.

Potrivit surselor, una dintre cele două femei reținute, care are cetățenie româno-ucraineană, ar fi falsificat actele bunicilor materni ai tunisianului, introducând în circuitul fictiv o stare de fapt nereală.

Cu aceste acte, femeile l-ar fi ghidat pe „client” la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar în același mod ar fi procedat și în cazul altor patru persoane. Aceste persoane, care încercau să redobândească cetățenia, nici măcar nu ar fi ajuns în fața funcționarilor de la această autoritate fără intervențiile celor două femei reținute de procurori.

Flagrant de 7.500 de euro pentru urgentarea dosarului la ANC

Cea de-a doua inculpată a intrat în schemă primăvara aceasta, când i-a cerut aceleiași persoane suma de 7.500 de euro. Femeia susținea că banii erau destinați membrilor Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC, pe care îi determina să urgenteze cererea depusă în februarie, astfel încât ordinul de aprobare să fie emis până la finalul anului 2026.

„La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro. La data de 18.11.2025, prima inculpată a determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 cereri pentru redobândirea cetățeniei române fără ca aceste persoane să se prezinte personal.”