Jurnalista Gândul Adina Anghelescu cere DIICOT investigarea deep-fake-ului în care are un conflict sângeros cu Mugur Isărescu. Detalii-cheie din plângerea adresată procurorilor

Jurnalista Gândul Adina Anghelescu a depus o plângere penală la DIICOT – structura centrală prin care cere identificarea autorilor și tragerea acestora la răspundere penală în cazul deep-fake-ului în care a fost prezentată în mod neadevărat ca amenințându-l sau chiar agresându-l pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Adina Anghelescu solicită anchetatorilor DIICOT declanșarea cercetărilor pentru faptele de înșelăciune, fals informatic și constituire a unui grup infracțional organizat (GIO).

Jurnalista Gândul explică în plângerea sa că, în luna aprilie 2026, numeroase conturi înregistrate în rețeaua de socializare Facebook au afișat clipuri video generate cu instrumente de inteligență artificială care redau persoana vătămată și alte personalități în ipostaze violente.

Detalii din plângere

„Cu titlu de exemplu, într-un clip video publicat pe pagina contului «Story Behind», doamna Anghelescu este redată ca participând la emisiunea „Sinteza zilei”, difuzată pe canalul „Antena 3”, unde ar avea un conflict sângeros cu Mugur Isărescu pe parcursul căruia acesta ar fi amenințat-o cu un pistol, iar persoana vătămată ar fi lovit pe guvernatorul BNR cu un obiect în zona feței”, se mai arată în document.

Alte imagini, se mai arată în plângere, surprind un conflict similar între cei doi care ar fi avut loc în spațiul public, pe parcursul căruia domnul Isărescu o amenință din nou cu arma pe doamna Anghelescu, apoi este redat ca fiind în stare de inconștiență și supus unor proceduri de resuscitare.

„Înregistrarea din exemplul precizat anterior afișează sigla „adevarul.ro” în colțul de stânga-sus și este însoțită de o descriere care ar detalia contextul imaginar din cuprinsul clipurilor respective: „Isărescu a smuls microfonul când Anghelescu a dezvăluit cum câștigă bani cei de la BNR.””, explică Anghelescu.

Vizualizări de ordinul zecilor de milioane

Potrivit acesteia la momentul difuzării imaginile erau însoțite de un link către un articol publicat pe portalul ziarului „Libertatea” în cuprinsul căruia autorii prezentau ideea că „BNR le ascunde ceva românilor”.

Filmarea respectivă a fost răspândită și de către alți utilizatori, care au susținut aparența că acțiunile redate ar fi fost reale.

Redactorii din cadrul Observatorul Prahovean au afirmat că din estimările lor reiese că înregistrările video de acest tip ar genera aproximativ 20.000.000 de vizualizări pe internet.

Cum a ajuns imaginea jurnalistei subiect de film de acțiune cu Mugur Isărescu

Autoarea plângerii de la DIICOT explică în document cum poate ajunge o persoană fizică să dețină videoclipuri cu fețele unor persoane care să ilustreze situații nereale folosind inteligența artificială.

Astfel, arată Anghelescu în plângerea sa, aparenta veridicitate a acestor creații facilitează inducerea în eroare a unor persoane cu privire la fapte sau împrejurări, și facilitează săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune

„Cu toate că generarea conținutului de tip «deepfake» este realizată ca urmare a utilizării «inteligenței artificiale», răspunderea juridică a persoanelor fizice și juridice implicate în săvârșirea faptelor tipice de inducere în eroare nu este exclusă”, se arată în documentul depus la DIICOT.

Concret, explică aceasta, pentru a crea o imagine sau un videoclip ce redau în mod fidel realitatea sau trăsăturile unor persoane este necesară utilizarea unor programe informatice găzduite pe serverele (sisteme informatice) utilizate de furnizorii unor asemenea servicii.

Un instrument folosit pentru fapte ilicite

Utilizarea platformelor necesită, în mod uzual, crearea unui cont de utilizator, protejat prin parolă, precum și plata unui preț pentru utilizarea algoritmilor programului informatic generativ, mai scrie Anghelescu.

Generarea unor imagini cu obiecte sau persoane specifice poate fi realizată numai în urma încărcării unor imagini sursă, iar detaliile privind conținutul fotografiilor sau acțiunile persoanelor surprinse în filmare sunt stabilite tot de către utilizator prin instrucțiuni precise denumite în uzanțe „prompt”, spune ea.

Conținutul audiovizual generat este descărcat contra cost și este ulterior folosit de către autor în diverse modalități pentru a induce în eroare persoanele vătămate: transmitere prin e-mail, difuzare pe conturile deschise în rețelele de socializare, afișare pe pagini de internet aparținând unor publicații de presă, se mai arată în plângerea de la DIICOT.

Cu toate că programul informatic care generează conținutul are implementate unele funcții care imită inteligența umană, acesta nu are o conștiință proprie, nu are personalitate sau răspundere juridică, ci reprezintă doar un instrument tehnic utilizat de către făptuitori în săvârșirea unor fapte ilicite, conchide jurnalista.

Adina Anghelescu, senior editor Gândul, este reprezentată ca parte vătămată în acest caz de renumita casa de avocatură „Țuca Zbârcea & Asociații”.