Laura Codruța Kovesi își termină astăzi mandatul la Parchetul European, după 7 ani. Cele mai răsunătoare dosare au fost la periferia Europei. Niciun dosar cu nume grele în Germania sau Franța

Laura Codruța Kovesi și-a încheiat oficial mandatul de procuror-șef la Parchetul European, după 7 ani cu un total de aproximativ 3.600 de dosare, dintre care peste 500 au implicat România. Harta anchetelor arată un dezechilibru major: dosarele grele care vizează demnitari de rang înalt s-au concentrat în Europa de Est și de Sud, în timp ce marile puteri economice din nucleul dur al Uniunii Europene, precum Germania și Franța, au rãmas practic neatinse de anchetele ce privesc politicieni locali. Succesorul Laurei Codruța Kövesi este Andrés Ritter, până acum procuror-șef adjunct la Parchetul European.

Cele mai răsunătoare dosare din mandatul lui Kövesi, care implică politicieni, parlamentari, primari sau alți oameni cu funcții mari în stat, au fost orchestrate în țări ca România, Grecia, Croația, Spania sau Italia, în timp ce nemții și francezii au avut doar dosare despre parlamentarii lor europeni și au adunat mai puțin de un sfert din cele 3.600 de dosare făcute în 7 ani. Numele țării noastre apare și în 5 dosare care adună împreună prejudicii de aproape 4 miliarde de euro, conform rapoartelor oficiale.

Kövesi a reclamat, la final de mandat, că Parchetul European nu a primit suficienți bani și că unii oficiali europeni nu răspund citațiilor

Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) cu un bilanț marcat de nemulțumiri și scuze privind finanțarea instituției, obstacolele birocratice și lipsa de cooperare a unor oficiali europeni cu procurorii. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA reclamă că instituția pe care a condus-o nu a primit resursele solicitate, iar unele persoane influente de la Bruxelles nu se prezintă atunci când sunt chemate să dea declarații în cadrul anchetelor.

Premieri anchetați și miniștri arestați, niciunul din centrul Europei

Lista politicienilor cercetați de procurorii europeni pentru fapte comise în propriile țări acoperă, în cea mai mare parte,regiunea central-estică a Europei.

În Grecia, anchetele Parchetului European au dus la un scandal monstru privind subvențiile agricole, care a dus la demisii ale mai multor miniștri, iar mai mulți deputați au fost trimiși în judecată. De asemenea, ancheta legată de tragedia feroviară de la Tempi a vizat doi foști miniștri ai Transporturilor, însă s-a lovit de refuzul Parlamentului de a le ridica imunitatea.

Tot după o anchetă a Parchetului European a ajuns după gratii și fosta ministră a Fondurilor Europene din Croația,Gabrijela Žalac, iar ministrul Sănătății, Vili Beroš, a fost și el arestat pentru luare de mită. În Cehia, premierul Andrej Babiš e anchetat pentru modul în care au fost acordate unele subvenții din fonduri europene.

România, parte dintr-un dosar cu prejudiciu de aproape 3 miliarde de euro

În ceea ce privește România, țara noastră însumează aproximativ 10% din totalul cauzelor Parchetului European. Cu toate că procurorii au obținut condamnări definitive în câteva zeci de dosare, persoanele trimise în judecată și condamnate până în prezent sunt în general primari de comune sau funcționari locali.

Dosarele mai cunoscute din România – cum ar fi achiziția de microbuze electrice din PNRR, achiziția celor 100 de tramvaie din Capitală, dosarul subvențiilor pentru stuful din Delta Dunării sau lucrările la Centura Zalău – rămân anchete vizând faptele (in rem), fără ca politicieni români de prim rang să fi fost puși sub acuzare.

Cu toate astea, țara noastră apare în dosarul cu cel mai mare prejudiciu din mandatul lui Kövesi. Dosarul Admiral, cu un prejudiciu de aproape 3 miliarde de euro, anchetează o rețea sofisticată de crimă organizată care a exploatat regulile UE privind tranzacțiile transfrontaliere (scutite de TVA) prin comerțul fictiv cu bunuri electronice.

Locul Laurei Codruța Kovesi va fi luat de Andrés Ritter, fostul procuror-șef adjunct al Parchetului European

Parchetul European (EPPO) intră pe 1 noiembrie într-o etapă de consolidare, sub conducerea germanului Andrés Ritter,până acum adjunctul ei. El va conduce Parchetul European într-un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Andrés Ritter a intrat în procuratura germană în 1995 și a fost adjunctul Laurei Codruța Kövesi la Parchetul European din noiembrie 2020, în fața căreia a pierdut funcția de procuror-șef în 2019.

A fost favoritul europarlamentarilor pentru funcția de procuror-șef la finalul audierilor din Parlamentul European, în decembrie 2025. A obținut atunci 46 de voturi în fața altor trei candidați, iar în aceeași zi statele membre au susținut același candidat. Comisia pentru libertăți civile i-a aprobat numirea în februarie, cu 52 de voturi pentru, 10 împotrivă și 6 abțineri, iar plenul Parlamentului European a votat-o în martie, cu 435 de voturi pentru, 112 împotrivă și 46 de abțineri. Numirea a fost confirmată apoi și de Consiliul UE.