Mecanismul fraudei prin care sute de oameni au devenit pensionari peste noapte. Un om al străzii și o femeie de serviciu conduceau firmele în acte, în timp ce liderii grupării își „pensionau” rudele

Apar noi date pe măsură ce mega-ancheta DIICOT privind introducerea de vechime fictivă prin intermediul declarațiilor la Casele de pensii, respectiv că artizanii afacerii judiciare ar fi folosit un om al străzii și o femeie de serviciu pe post de administratori în firmele paravan prin intermediul cărora se realiza „combinația” și că între primele persoane pentru care au mărit artificial vechimea în muncă cei cercetați se numără rudele acestora.

Gândul a relatat în exclusivitate situația generată de gravitatea breșei birocratice existente în circuitul actelor dintre ANAF și Casa de pensii, pe care au exploatat-o cei cercetați în dosarul DIICOT.

Ancheta DIICOT progresează iar anchetatorii au descoperit noi persoane interpuse de artizanii afacerii judiciare la vârful firmelor „de carton” prin care se comiteau falsurile.

În dosar anchetatorii arată acum că „modul sofisticat de operare relevă un grad ridicat de specializare și o capacitate sporită de organizare, inculpații (Ionuț Bumbu, Ionuț Auraș Savu, Corneliu Ștefan și Constantin Ștefan) utilizând societăți comerciale fără activitate economică reală, unele radiate chiar de mai bine de 10 ani de azi (SIMALEX 93 – radiată din 2015, OD COM – radiată din anul 2017, NADYN CHIC – radiată din anul 2017 , TEXTIL IMPROEX PROD SRL – radiată din anul 2018) create exclusiv pentru simularea unor raporturi de muncă, introducerea unor declarații fiscale nereale și disimularea activității infracționale”.

„Primarul” în discuție cu „Isărescu”: O să ne ia miliția

Anchetatorii redau în dosar și o discuție elocventă din anul 2022 între fostul candidat la alegerile pentru Primăria Sectorului 3, Corneliu Ștefan și Ionuț Auraș Savu, pe care îl avea tercut în telefon cu numele „Isărescu” în care primul îi reproșează interlocutorului său o operațiune introdusă greșit, pe baza căreia autoritățile ar putea să le ia urma.

„Inculpații acționau cu știință, iar în acest sens facem, trimitere la următoarele probe amintite mai sus (exemplificativ): în conversația purtată pe whatsapp, din data de 14.10.2022, inculpatul Ștefan Corneliu îi reproșează inculpatului Ionuț Auraș Savu(contact „Isărescu”) „că a făcut o treabă proastă” și îi spune ”să pună înapoi cum a fost și să nu mai umble, că strica toate vorbele pe care le-a făcut el, că a umblat și la Rolea”(beneficiar de vechime fictivă – n.r.), Ștefan Corneliu atrăgându-i atenția ” că o să-i ia miliția, că a umblat la 2011-2016, a scos Centrum și a ieșit la pensie pe caz de boala și nu a făcut bine”, se arată în dosarul aflat pe masa judecătorilor CAB, cu propunerea prelungirii măsurii arestării preventive.

Dați în vileag de beneficiari

Datele din dosar arată că procurorii au obținut deja mai multe mărturii ale beneficiarilor de vechime fictivă în muncă, ce ar fi dus la momentul pensionării la încasarea unor pensii cu mult mai mari față de durata reală din câmpul muncii a beneficiarilor acestui mecanism.

Astfel, se arată în dosarul de la instanță, fostul administrator al unei firme ce a a ajuns la Bumbu Ionuț a explicat că „a fost de acord ca numiții Bumbu și Savu să se folosească de societatea EDISON NETWORK DISTRIBUTION SRL pentru a genera vechime fictivă în muncă pentru mine, însă nu cunosc dacă au folosit-o în același scop și pentru alte persoane”.

Alți doi foști administratori a unei alte firme care a ajuns la Bumbu au arătat cum a fost folosită societatea lor. „Aceleași împrejurări rezultă și din declarațiile martorilor … – administratori ai OD COM 94 SRL, care afirmă că au predate actele acestei societăți inculpatului Ionuț Bumbu, pentru a se ocupa de formalitățile privind radierea companiei, și în niciun caz pentru obținerea dreptului de semnătură electronica digital și generarea de vechime fictive în muncă”.

Pensii grase pentru rude

Procurorii DIICOT mai arată în dosar și care a fost prima grijă a inculpaților, respectiv aceea de a crea vechime fictivă în muncă pentru rude.

„Societatea comercială a fost utilizată de inculpatul Ionuț Bumbu pentru Crenguța Mușat (mama concubinei sale), iar societățile … au fost utilizate pentru tatăl concubinei sale, Mușat Dumitru, în același scop fraudulos.

Intenția infracțională a inculpatului Bumbu rezultă și din următoarea împrejurare: scoietatea …, folosită la generarea de vechime fictive în muncă, administrată de fratele inculpatului (Viorel Bumbu – n.r.) a fost radiată la data de 04.06.2018 și, cu toate acestea, inculpatul Bumbu solicită la data de 13.08.2018 către DIGISIGN obținerea unui certificat digital pentru semnătură electronica utilizat ulterior de Auraș Savu la generarea de vechime fictivă pentru numeroși beneficiari de la unicul IP atribuit societății MBC ACCOUNTING SOLUTIONS, condusă de inculpatul Bumbu”, se arată în dosarul analizat de magistrații CAB.

Procurorii concluzionează astfel că „toți membrii grupării au generat vechime pentru membrii familiilor lor și ale soțiilor/concubinelor, așa cum s-a arătat mai sus, în cuprinsul prezentului referat” și că ei „au valorificat experiența profesională, atribuțiile și pozițiile deținute în cadrul funcțiilor exercitate, folosindu-se de competențele și relațiile dobândite în acest context pentru a influența desfășurarea activităților infracționale și pentru a îngreuna devoalarea mecanismului ilicit și identitatea persoanelor responsabile
riscul concret de influențare a desfășurării procesului penal este unul ridicat, având în vedere pregătirea profesională și poziția unor inculpați”.

Este important de menționat că unul dintre inculpați Vasile Zlăteanu are calitatea de expert judiciar în legislația muncii, un altul este fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă – Auraș Savu, iar un alt inculpat – Ionuț Bumbu- administrează societatea de contabilitate de la Ipul căreia au fost încărcate declarațiile fiscale false, având acces la un portofoliu semnificativ de societăți comerciale și persoane.

Om al străzii și o femeie de serviciu la cârma firmelor „de carton”

În contrapartidă, se arată în dosar, „persoanele folosite de membrii grupării infracționale în relația cu instituțiile statului (ONRC, ANAF) și alte persoane juridice (CERTSIGN, DIGISIGN) provin din medii defavorizate, sunt persoane neinstruite, fără experiență în conducerea sau desfășurarea activității unor societăți comerciale, au caracteristicile unor „oameni de paie””.

Anchetatorii dau exemplul unei femei despre care arată că „a trăit pe străzi” dar și a unei altei femei, care după investigații a rezultat că ar fi femeie de serviciu, în prezent pensionară pe caz de boală cu handicap accentuat.

Procurorii mai arată că totul a fost posibil urmare „cooperării dintre membrii grupării, cu Laurențiu Ionescu, funcționar în cadrul CASEI DE PENSII BUCUREȘTI, iar acest aspect a reprezentat un element esențial pentru succesul activității infracționale și pentru producerea prejudiciului de amploare, funcționarul verificand anterior depunerii dosarului de pensionare stagiile de cotizare și ”erorile” existente in cuprinsul stagiilor de cotizare”.

Artizanii afacerii cu bani de pensii, în arest la domiciliu

Curtea de Apel București a stabilit, recent, definitiv, plasarea în arest la domiciliu a fostului candidat la fotoliul de la Primăria Sectorului 3, Ștefan Corneliu, a administratorului firmei care opera pretinsele ilegalități, Ionuțș Bumbu și a lui Constantin Ștefan.

Anterior Tribunalul București stabilise aceeași măsură dar anchetatorii DIICOT au contestat-o iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București.

Ei au fost arestați preventiv în 29 iulie de CAB care a stabilit că aceștia reprezintă un pericol în raport cu faptele grave care sunt cercetate de către procurorii DIICOT.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul au explicat în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112, iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112, dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, au transmis pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora, ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat, iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare, dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3.750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis un comunicat oficial care a confirmat informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condițiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.