Poale în brâu, faimoasa rețetă păstrată cu sfințenie în Bucovina. Detaliul care îi dă desertului un gust incredibil la masa de Sărbători
Faimoasele poale în brâu din Bucovina sunt nu doar fala gospodinelor din nordul Moldovei, ci și un brand al gastronomiei tradiționale românești. O antreprenoare din județul Suceava, care s-a dedicat dezvoltării turismului rural și de patrimoniu în Valea Șomuzului din sudul Bucovinei, dezvăluie pentru Gândul secretele unei rețete păstrate cu sfințenie de moldovence, de sute de ani.
Mirela Nechita (foto) s-a născut în satul Dolheștii Mici din Valea Șomuzului, o regiune din Bucovina care este mai puțin cunoscută, dar care începe să iasă la rampă. Ea a înființat, acum 8 ani, Asociația Turist în Dolhești, care are ca scop punerea în valoare a ecoturismului și turismului cultural a regiunii de la granița cu județele Neamț și Iași.
Antreprenoarea din Bucovina a pariat pe turismul rural și de patrimoniu și a câștigat.
Proiectul „Turist în Dohești” a crescut organic, devenind un model de bune practici în turismul rural, de patrimoniu și ecoturism. Dovadă stau turiștii din toată lumea care vizitează acum această destinație, precum și premiile obținute, cum ar fi Premiul pentru Managementul Destinației la Gala Moldovei de Nord-Est din 2018.
Urmașii răzeșilor păstrează cu sfințenie rețeta din vremea lui Petru Rareș
Pasionată de promovarea gastronomiei tradiționale din Bucovina, antreprenoarea a împărtășit rețeta unui desert care face deliciul turiștilor români și tot mai numeroșilor turiști străini care vizitează acest ținut. Este vorba de celebrele poale în brâu, a căror rețetă este păstrată cu evlavie de moldovenii din acest ținut, urmașii răzeșilor din vremea urmașului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, cum îi zic moldovenii, Petru Rareș. De altfel, domnitorul moldovean este înmormântat la doar câțiva kilometri distanță de satul Dolheștii Mici, la Mănăstirea Probota, inclusă în patrimoniul UNESCO.
Gospodinele din Bucovina țin la tradiții.
Dar iată rețeta de care toată Bucovina este mândră:
„Avem nevoie de 1 kilogram de făină, 200 grame de zahăr, 2-3 ouă, un cub de drojdie500 ml lapte și circa 150 grame de grăsimi (dar se poate folosi și untură curată). Mai trebuie mirodenii, zahăr vanilat, esență de rom, coajă de lămâie, precum și o linguriță de sare.
Mai întâi pregătim chersanul, adică covățica pentru frământat. Ne punem șorțul de bucătărie și cu baticul strângem părul, ne spălăm bine pe mânuțe și ne apucăm de treabă. Se fierbe laptele. Când este gata îl turnăm peste untură. Putem pune și zahărul în lapte.
Semnul Sfintei Cruci dă un gust desăvârșit desertului din Bucovina
- Facem un cuib în făină și turnăm cu încredere laptele peste făină. Poate credeți că nu este bine, dar vă asigur că va fi perfect pentru aluatul nostru. Separat punem drojdia în puțină apă caldă și așteptăm să se răcească vulcanul de maia naturală, și le amestecăm dar înainte punem ouăle, sare. Le frământăm cu nădejde mai bine de 30 de minute. Aluatul trebuie să înceapă să crească în mâinile noastre. Îl lăsăm la dospit, dar mai înainte facem semnul Sfintei Cruci și îl acoperim cu un ștergar curat. Se ține la cald.
Semnul Sfintei Cruci dă un gust unic poalelor în brâu din Valea Șomuzului
- Separat facem umplutura de brânză. Circa 2 kilograme de brânză le amestecăm cu 500 grame de zahăr, 8 ouă, mirodenii, stafide, circa 10 linguri de făină de grâu. Se amestecă bine toate până are consistență și cremozitate. După ce a crescut aluatul, îl luăm la modelat și ca să desăvârșim plăcintele și să fie într-adevăr cu poalele în brâu, le modelăm pe fiecare în parte cu brânză în mijlocul turții și cu marginile aduse în mijloc.
- Se pun în tăvi, se ung cu ou și se dau la cuptorul încins la circa 180 grade. După 45 minute se scot, se primenesc cu oleacă de sirop și se bagă la aburit sub o față de masă. Se servesc calde, puse frumos pe platoul de lemn. Poftă bună la plăcinte!!”, încheie Mirela Nechita.