A creat un muzeu de ARTĂ COMPARATĂ și acum amenajează primul SAT AL ARTIȘTILOR din Europa. Rolls Royce-ul din lanul de porumb

Un sat tradițional, cu căsuțe de poveste, lucrate manual până în cele mai mici detalii, un sat unde artiștii sunt liberi să creeze, departe, în munți, printre zecile de opere deja existente aici…

„Muzeul de artă comparată este un adevărat Rolls-Royce într-un lan de porumb” povestește amuzat artistul spunând că această comparație i-a fost inspirată de un american care a ajuns la Sângeorz-Băi.

De peste 20 de ani lucrează să ridice Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, un muzeu unic, care în fiecare an se reinventează. Pasiunea pentru obiectele tradiționale o moștenește din copilărie și, după ce a cutreierat lumea în lung și în lat, a descoperit că numai acasă, la Sângeorz-Băi, poate avea libertatea pe care și-o dorește. E fericit și mulțumit că a reușit într-o viață de artist să creeze lucruri unice în țară și peste hotare, iar admirația artiștilor atrași de liniștea din satul de artă îi oferă recunoașterea și satisfacția lucrului bine făcut.

BANI Când se plătesc alocațiile pentru copii în septembrie 2026, luna în care începe noul an școlar

13:22

VIDEO Dezastrul provocat de viituri în Nepal. Imagini din satelit înainte și după. Bilanțul a ajuns la 469 de morți

13:13

„Ideea muzeului a început prin clasa a VIII-a, prin profesorul meu, Iosif Ioan Balu, care mi-a insuflat plăcerea colecționării obiectelor. Dânsul a creat primul muzeu pentru elevi făcut de un profesor de desen, muzeu care avea obiecte etnografice. După care am preluat eu muzeul și l-am refăcut. A fost un fel de replică diferită la muzeele școlare demne de «Cântarea României», care erau toate înființate pe același principiu… Eu am făcut acest muzeu care e altfel, este o cercetare de artist în relație cu obiectele. Am adunat obiecte numai din Sângeorz-Băi, le-am recreat sub forma de instalații și le-am pus în relație cu arta artiștilor contemporani invitați. Știam că artistul are preocupări din zona aceAsta, a obiectului, iar plecând de la această cercetare am făcut un muzeu de artă comparată, pornind de la arta tradițională, pe care am creat o instalație cu participarea artistului contemporan”, povestește Maxim Dumitraș.

Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, situat chiar în centrul stațiunii, într-o clădire cu patru nivele, găzduiește lucrări de artă contemporană: sculpturi în lemn, în marmură, piatră și metal, picturi, fotografii, grafică, lucrări de ceramică, porțelan, teracotă, toate îmbinate artistic cu vechile exponate entografice și istorice ale muzeului. Noua artă și vechile obiecte fac din muzeu gazda unei expoziții aparte, unde trecutul se îmbină fericit cu prezentul.

„Vreau să fie un muzeu de nivel european. Vreau să duc arta populară și tradițională la rang de universalitate. Am colecționat obiectul, care are formă metafizică și plastică, nu contează neapărat că e o putină sau un clopot, contează forma plastică a obiectului, cam aste e viziunea mea și aici încerc să relaționez obiectul din Sângeorz, artistul contemporan și cu mine” mai spune artistul.

Cu multă muncă și cu viziune, sculptorul Maxim Dumitraș a reușit în cei 40 de ani de carieră să își urmeze visul acasă la el, îndrăgostit fiind de plaiul natal chiar dacă orașul-stațiune se află în plin declin. A făcut tot ce a putut pentru a revitaliza viața artistică și culturală din Sângeorz-Băi, iar acum, la aproape 60 de ani, poate spune că a reușit: muzeul de artă comparată și satul artiștilor din Dosu Gârciului, o zonă situată la doar 6 kilometri de stațiune, reprezintă două proiecte unice în România și chiar în Europa.

„A fost o utopie, dacă știam ce mă așteaptă… Visul l-am început, am fost singurul care am crezut în el, nu am putut abandona, așa că s-a construit încet. Eu mi-am găsit locul aici… din Sângeorz am urcat un pic mai sus. De ce aici un muzeu de artă comparată? Este la Sângeorz Băi, pentru că și eu merg pentru o expoziție importantă până la Veneția. Oriunde, dacă lucrurile sunt viabile și importante, pot să existe. Oamenii importanți care prețuiesc arta și știu ce înseamnă vin de peste tot să viziteze muzeul. Este mai jenant că cei de aici nu știu ce înseamnă și nu vin să îl viziteze. Un american care a venit a spus că muzeul de artă comparată este un adevărat Rolls-Royce într-un lan de porumb – deci oriunde poți să găsești lucruri viabile și seriose, nu contează în ce spațiu…”

Și visul merge mai departe…

Maxim Dumitraș a creat pe un teren de 15 hectare primit de la tatăl său un sat al artiștilor. Este primul muzeu de Land Art din Europa unde, pe lângă cele cinci căsuțe tradiționale ridicate deja, se află zeci de opere ale artiștilor care se retrag în munți să creeze.

„Eu am primit de la tata un teren de 15 hectare, l-am dăruit gratuit artiștilor și prietenilor, iar locul acesta vreau să devină un rai al artiștilor. Am făcut istoria artei cu vreo trei primari, cărora le-am explicat că se poate face ceva și la Sângeorz. Visul meu merge acum mai departe, spre satul artistic. Avem deja cinci case tradiționale, de creație, cu bârne, cu lut, dar nu e o zonă rustică, este o zonă adevărată. Sunt case de creație, fiecare artist are spațiul său. Este primul muzeu de Land Art din Europa, unde mergem de la solid, la efemer… Facem în fiecare an câte un simpozion, invităm sculptori, pictori, artiști care lucrează cu natura, cu apa, cu iarba, cu florile, cu copacii, a fost a 8-a ediție anul acesta… Sunt lucrări și de piatră, și de metal, și până în zona efemerului… Vrem să facem și niște ateliere de ceramică, unde omul să vină să își construiască obiectul lui și mai sunt multe altele care se pot face… O dată pe săptămână, atelierul va fi deschis publicului, iar artistul va lucra cu publicul. Vom face o galerie de artă și să continuăm spre educație, spre ieșirea în natură, spre ecologic, spre tradiția adevărată”, mai spune Maxim Dumitraș.

În munți, în casa mică de lemn și piatră, refăcută după vechea sa casă părintească, artistul Maxim Dumitraș a găsit inspirație și pentru o nouă formă de artă, reușind cu răbdare și zeci de ani de muncă să ducă natura la rang de artă și să creeze sculpturi vii.

„Este o cercetare de-a mea, în care iau 2-3 mesteceni sau carpeni și încerc să constuiesc niște sculpturi vii. Le iau de mici, le îmbin, discut cu ele, nu cioplesc într-o piatră să îi dau o formă… Lucrez împreună cu natura. Trebuie să ai răbdare, o sculptură de acest fel crește cam în 30 de ani. Am câteva care sunt crescute, am vreo 50 de lucrări pe care, după ce își duc veacul în natură le iau, le duc în interior și le prelungesc viața cât se poate de mult”.

În cei 40 de ani de carieră Maxim Dumitraș a participat la aproape 200 de expoziții și simpozioane, iar lucrările sale se află în locuri de cinste în cele mai populare zone din străinătate. Dar mirajul orașelor mari, cu sute de artiști, cu câștiguri uriașe și recunoaștere a valorilor nu l-au atras și nici nu o vor face.

„Eu mi-am găsit locul aici, din Sângeorz am urcat un pic mai sus… Am simpozioane în toată lumea, lucrări, expoziții, dar intenția mea e să mă retrag în munți și să rezist aici. De la comunitatea mea îmi doresc să respecte valorile, să aibă încredere în oamenii adevărați, să nu fabuleze pe vise. Eu întotdeuna am lucrat pentru un vis, dar știu mereu dacă se poate pune în realitate sau nu…”, mai spune artistul.