Cum să citești CORECT eticheta unui produs „DIN CARNE”. Ce conțin cu adevărat mezelurile care ajung pe masa ta

Redactor:
Loredana Voiculescu
Redactor:
Mădălina Chițu
Cum să citești CORECT eticheta unui produs „DIN CARNE”. Ce conțin cu adevărat mezelurile care ajung pe masa ta
Trucuri pentru obținerea efectului de DELICIOS al produselor din carne

Românii consumă anual circa 9-10 kg de mezeluri, potrivit reprezentanților Asociației Române a Cărnii. Din totalul vânzărilor de mezeluri, ponderea cea mai mare o dețin salamurile, cu 40%, urmate de cârnați și crenvurști, cu 20% și parizer, cu 15%.

Din dorința ca alimentele, în special carnea și preparatele din carne, să aibă un aspect mereu fraged și un termen de valabilitate cât mai mare, mulți producători aleg să folosească potențiatori de gust și aditivi alimentari care ajută la menținerea aspectului proaspăt. Mai mult, medicii nutriționiști afirmă că unii producători adăugă șorici, apă, grăsime și tendoane, în cantități mai mari decât ingredientul de bază, carnea.

Aspectul este sesizat și în raportul de activitate al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerț nu respectă normele de etichetare și de conformitate impuse de legislația în vigoare.

În plus, deși conform etichetei, carnea este ingredientul principal al multor preparate, analizele de laborator realizate de cei de la ANPC arată că aceste alimente conțin resturi de țesut muscular. Produse ca parizerul, crenvurștii, salamul de vară aveau un conținut de proteine mai mic cu 2% față de prevederile legale, semn că la prepararea lor s-a folosit foarte puțină carne. De exemplu, un parizer de curcan conținea de fapt emulsie de șorici și slănină de porc, iar un crenvurști de curcan avea 60% carne porc și 15 % curcan.

Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de la diferite produse alimentare, inclusiv preparate din carne și s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare.

Proceduri de falsificare

Industria alimentară din mileniul III pune mult accent pe felul în care arată un preparat și mai puțin pe calitatea nutritivă a acestuia. Nerespectarea rețetelor tradiționale duce la apariția falsurilor, care invadează tot mai mult domeniul alimentar, avertizează specialiștii. Reprezentanții procesatorilor de carne spun că în domeniu există încă din 2006 norme clare de comercializare, care stabilesc parametrii de calitate obligatorii, indicând printre altele cantitățile de apă, grăsimi, colagen și aditivi admise.

„Normele sunt stabilite de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, ANPC, ANSVSA. Nu pot spune că nu există și contravenienți, care nu respectă rețetele, dar fenomenul nu trebuie generalizat. Această normă nu este aplicabilă decât produselor fabricate în România, nu și celor aduse din import. Unii producători depășesc cantitatea de grăsime sau apă, unii nu scriu pe etichetă faptul că produsul conține MSM (carne procesată mecanic-n.r), cunoscut anterior sub denumirea de MDM”, a declarat pentru gândul Mihai Vișan, vicepreședintele Asociației Române a Cărnii.

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a realizat pentru gândul o listă a celor mai întâlnite practici de falsificare a cărnii și produselor derivate.

● Carnea de calitate superioară este înlocuită cu carnea de calitate inferioară. „Carnea este substituită cu MDM – carne dezosată mecanic, care are o valoare biologică scăzută. În plus, această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate”, indică medicul nutriționist.

● Adăugarea de condimente și aditivi alimentari care au capacitatea de a masca carnea alterată. „Odată ce aceste E-uri sunt adăugate, carnea alterată este prelucrată și folosită la obținerea altor produse”, mai spune specialistul.

● Carnea de porc este amestecată cu carne de măgar, nutrie, cal, dar și de la alte specii necomestibile precum pisică sau câine. „Fiecare ingredient trebuie menționat pe etichetă. Există cazuri în care producătorii nu menționează originea cărnii”, completează nutriționistul.

● Cârnații, mezelurile, salamurile și jambonul sunt adesea falsificați. Aceștia au în compoziția lor șorici, grăsime, tendoane, urechi, stomace – ingrediente care nu au ce căuta în cantități mari.

● Carnea sau preparatele de carne conțin aditivi alimentari pentru reținerea apei, printre care se numără guma caragenan – cunoscută și sub numele de E 407, coloranți precum E 120 – cunoscut și sub numele de carmin, amidon și soia. „Amidonul este o asociere nerecomandată cu proteinele animale, deoarece împiedică digestia acestora, stimulând balonarea și procesele de putrefacție colonice care cresc riscul de cancer de colon. Această asociere a proteinei animale cu amidon și grăsimi animale accelerează și apariția supraponderalității și obezității. Diabeticii trebuie să ia în considerare amidonul conținut în astfel de produse”, precizează medicul.

● Înlocuirea proteinei din carne cu proteina vegetală este o altă procedură de falsificare a preparatelor din carne. „Salamul de vară, cârnații, parizerul, carnea tocată, pasta de mici, slănina, costița sunt cele mai frecvente alimente care sunt supuse acestei proceduri”, indică prof. dr. Mencinicopschi.

„Carminul este un aditiv alimentar prevăzut în regulamentele privind alimentele, unii producători îl folosesc, alții nu îl folosesc. Părerea mea este că nu are sens economic falsificarea unor produse din carne folosind cantități mai mari din anumiți aditivi decât necesarul din punct de vedere tehnologic. Aici intervine ANSVSA, care are rol de a sancționa folosirea altor aditivi decât cei care trebuie”, spune Vișan.

Mezelurile din comerț conțin multă apă și grăsime

Cele mai ieftine mezeluri sunt și mai nesănătoase, susține directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Multe dintre mezelurile de pe piață conțin cantități impresionante de apă și grăsime, infime de carne și generoase de E-uri. „Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compozițională. Trebuie să știm că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităților folosite. Astfel, dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Cele mai de proastă calitate mezeluri conțin, după apă, grăsimea și carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conține resturile care au rămas pe carcase „, a explicat nutriționistul.

Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care se găsesc în 40% din compoziția unui parizer ieftin sau a unui salam. „Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne”, indică specialistul.

Lista ingredientelor de evitat

În majoritatea mezelurilor, găsești mari cantități de grăsime. „Grăsime multă, șorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngrașă și cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca și când i-ai da toată ziua grăsime și șoric”, atrage atenția directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantități mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut și sub numele de E407. „Este un extras din alge marine, care reține apa și tu cumperi, astfel, apa la prețul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariția cancerului colorectal”, spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant și este tot nesănătoasă în cantități mari și pe termen lung.

Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri. „Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele țări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată și trimisă din loc în loc așa cum se întâmplă în România”, spune Mencinicopschi.

Nitritul și nitratul de sodiu, E250 și E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic și dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. „Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitrații sunt prezenți și în apa de băut și pot avea consecințe grave asupra sănătății. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceștia blochează hemoglobina și copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune medicul.

Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă și toxică, apreciază specialiștii în nutriție. Creșterea calității gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru ființa umană – acela al echilibrului dintre sațietate și foame. Iar dacă ingerăm cantități mari de alimente care conțin glutamat, putem suferi de amețeli, dureri de ca și senzații de greață, avertizează nutriționistul.

Mezeluri, mai sănătoase acum câteva zeci de ani

Dacă în ziua de azi mezelurile conțin doar urme de carne, în urmă cu câteva decenii rețetele erau respectate în totalitate. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a făcut un inventar al ingredientelor folosite în mezeluri, în România, cu câteva decenii în urmă. „Iată cum arăta o rețetă de crenvurști de vită, în 1962. Pentru o sută de kilograme, se foloseau 70 kg de carne de vită calitatea I, 30 kg de slănină, 50 de grame de piper, 30 de grame de nucșoară, boia de ardei și usturoi. Amestecul era apoi introdus în intestine de ovine. În 1967, rețeta pentru 100 kg de cârnați proaspeți era următoarea: carne semigrasă de porc, 100 kg, 250 gr de piper, 250 gr usturoi, 2 kg de sare și mațe subțiri de porc”, spune Mencinicopschi.

Salamurile făcute în ziua de azi conțin aditivi care imită gusturile condimentelor, zahăr, nitrați, nitriți, carmin, glutamat de sodiu – cunoscut și sub denumirea de E 261 și făină de soia în proporție de 20%. Slănina și șoriciul se găsesc în proporți de 60% în acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioară, în proporție de 17%, conchide nutriționistul.

Românii, îngrijorați de aditivii din mâncare, bulgarii și ungurii, de reziduurile provenite din pesticide

Potrivit unui Eurobarometru care a avut ca temă principalele îngrijorări ale populației în legătură cu problemele și riscurile asociate alimentelor, realizat la sfârșitul anului 2010, românii consideră că cea mai îngrijorătoare problemă o reprezintă aditivii din mâncare și băuturi. Același rezultat s-a înregistrat și în Polonia. În schimb, bulgarii, italienii și ungurii și-au manifestat îngrijorarea cu privire la reziduurile provenite din pesticide.

În cadrul sondajului, respondenții au avut la dispoziție 17 răspunsuri, dintre care cel mai des invocate au fost cele privind reziduurile provenite din pesticidele din agricultură, resturi de antibiotice, reziduuri de hormoni din carne.

Potrivit sondajului, în aproape toate țările, populația și-a manifestat îngrijorarea cu privire la siguranța alimentației, în timp ce locuitorii din Finlanda, Suedia și Marea Britanie s-au arătat îngrijorați pentru bunăstarea animalelor.

104 milioane de euro pentru FCSB. Gigi Becali a bătut toate recordurile din Liga 1
Brigitte, șocată de ce a aflat! Sara i-a spus ce face Florin Pastramă în lipsa...
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
Saraca… Salman Khan o OBLIGĂ pe Iulia Vântur să facă asta… Totul a fost dezvăluit...
Scandal în familia lui Gigi Becali! S-a certat cu nepotul Vasile Geambazi! Motivul de la...
Trucurile de pe WhatsApp de care nici nu știai. Românii trebuie să le afle cât...
Valul trei. Suedia, care evitase iniţial restricţiile anti-COVID, accelerează campania de vaccinare
BANCUL ZILEI – Ce au făcut două virgine din București
Șefa serviciilor de informații din SUA, noi precizări despre originea coronavirusului. Ipotezele luate în calcul
Brigitte, șocată de ce a aflat! Sara i-a spus ce face Florin Pastramă în lipsa...
Locul din România considerat printre cele mai FRUMOASE din întreaga lume. „Un colț parcă rupt...
Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt
Se schimbă Codul Rutier: românii vizați direct de decizie. Aceste greșeli duc la amenzi mari
Momente uluitoare la metrou. O cunoscută vedetă a lăsat perplecși călătorii dintr-o staţie FOTO
ȘOC în lumea muzicii românești: Marele cântăreț A MURIT
Cum să ții postul profesionist. Alimentul vegan cu mai multe proteine decât carnea de pui
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Modificare importantă făcută de Lidl. Ce schimbare importantă pe care trebuie să o ştie toţi...
Inchide