• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Adevărata „URGENȚĂ” pentru care Guvernul Ponta a schimbat pe șest legea electorală

EXCLUSIV

După ce a tergiversat mai multe luni ilegal alegerile în colegiile parlamentare vacantate, Guvernul a decis să le organizeze pe 25 mai, simultan cu europarlamentarele, ignorând o altă lege. La inițiativa Ministerului de Interne, Executivul a modificat miercuri legea electorală fără un anunț prealabil și fără a pune textul în dezbatere nicio zi, cu toate că normele privind transparența decizională obligă la un „preaviz” de cel puțin 10 zile.

Potrivit documentelor care au însoțit ordonanța pe 19 martie în ședința de Guvern, obținute de gândul ca urmare a unei solicitări adresate Autorității Electorale Permanente arată că justificarea oficială a acestei mutări de pe o zi pe alta a fost tocmai revelația că „alegerile parțiale se organizează în cel mult trei luni de la constatarea încetării mandatului unui deputat sau senator”. Or, în cazuri precum al colegiului din București eliberat de Dan Voiculescu prin demisie, alegătorii nu au un reprezentant în Parlament de mai bine de 1 an și 2 luni.

La momentul în care gândul a semnalat această situație de încălcare a legii de către Guvern, în septembrie 2013, premierul Victor Ponta a răspuns, de la Helsinki, că nu există o urgență în acest sens. „Mai sunt câteva locuri de parlamentari despre care așteptăm fie decizii ale instanței, fie decizii politice – de exemplu colegii de la PNL, Silaghi și Hellvig, au plecat la Parlamentul European – și probabil într-o singură zi, într-o singură dată, vom organiza pentru toate acele locuri. (…) Atunci, când strângem un «pachet» întreg, ca să nu facem alegeri în fiecare săptămână, vom face alegerile”, a spus Ponta.

Din septembrie și până azi, Curtea Supremă nu a dat niciun verdict care să modifice numărul colegiilor în care era obligatorie reluarea alegerilor, singura modificare fiind plecarea senatorului PSD Toni Grebă la Curtea Constituțională, în decembrie. A apărut însă o altă „urgență”: prin ruperea USL și după toate transferurile recente dinspre Opoziție, Guvernul Ponta 3, cu o majoritate fragilă, depinde în Parlament de prezența la vot a 33 de aleși din care 16 sunt miniștri, iar 3 se pregătesc să plece în Parlamentul European peste o lună. Emoțiile coaliției țin mai ales de Senat, unde ar rămâne cu doar 3 voturi în plus, o majoritate foarte fragilă. Altfel spus, fiecare mandat în plus poate fi decisiv.

ORDONANȚA DE URGENȚĂ INIȚIATĂ DE M.A.I. ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE

Guvernul Ponta 3 se contrazice cu Guvernul Ponta 2

Modificarea pe care Guvernul a făcut-o legii electorale clarifică faptul că că alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, dacă nu există balotaj, și reglementează modul în care un candidat este declarat câștigător. Astfel, ordonanța reintroduce regula potrivit căreia „cel mai bine clasat candidat este declarat câștigător” eliminat în 2010 de Curtea Constituțională la pachet cu restricția impusă independenților reclamată la acea vreme de Remus Cernea. Altfel, câștigătorii ar fi trebuit să fie desemnați după algoritmul redistribuirii județene, ceea ce făcea ca alianța PSD-PC-UNPR să piardă în unele colegii, chiar dacă ar fi ieșit pe primul loc.

În acest fel și în condiții de simultaneitate cu europarlamentarele, alianța are din start certitudinea câștigării a 4 din cele 6 colegii, cu șanse mari de a și le adjudeca pe toate.

Pentru a justifica urgența, Guvernul vine cu nu mai puțin de 5 argumente.

1. „Situația extraordinară generată de vidul legislativ” ca urmare a deciziei Curții Constituționale luate în 2010 (sic!) care a dus la dispariția textului de lege legat de condițiile de candidatură și de mecanismul de determinare a câștigătorului având în vedere că în cei 4 ani Parlamentul nu a reușit să îl înlocuiască în acord cu recomandările judecătorilor.

2. Obligația legală de a organiza alegeri în cel mult trei luni de la vacantarea unor colegii în care nu mai sunt aleși și alți parlamentari. În toate cele șase colegii în care Guvernul face alegeri pe 25 mai legea a fost deja încălcată, neexistând însă și sancțiuni.

În colegiul din Hunedoara acolo unde va fi ales un deputat în locul lui Dan Radu Rușanu, nu mai există un parlamentar de 11 luni. Fostele colegii ale lui Eduard Hellvig (Ilfov) și Ovidiu Silaghi (Satu Mare), plecați în Parlamentul European, sunt libere de 6 luni. La Galați, deputatul PSD Aurel Nechita și-a primit sentința definitivă de incompatibilitate și a plecat din Parlament acum 9 luni. Dan Voiculescu și-a dat demisia din funcția de senator în urmă cu 1 an și 2 luni, iar Toni Greblă a plecat la CCR în decembrie, acum 3 luni și jumătate. În septembrie 2013, 5 din cele 6 colegii erau în aceeași situație. Premierul Ponta a considerat însă atunci că nu există o urgență, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea a rezumat poziția USL într-o frază: „Discutăm de alegeri parțiale când Parlamentul pierde jumătate plus unu din numărul total”.

3. „S-ar ajunge la imposibilitatea organizării de alegeri parțiale, ceea ce va conduce la imposibilitatea cetățenilor de a fi reprezentați în Parlament„. Situația era aceeași și în urmă cu șase luni când Valeriu Zgonea rezolva „constituțional” problema reprezentării: „Oamenii sunt reprezentați. Mandatul este mandat național”.

4. „Neluarea de măsuri imediate este de natură să afecteze dreptul de a fi ales al cetățeanului român”.

5. „Vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”. În realitate, Guvernul a amânat-o de la 3 luni în unele cazuri la 11 în altele.


Sursa: OUG 11/2014, nepublicată încă în Monitorul Oficial

„Urgența derivă din faptul că avem cel puțin cinci-șase colegii în care termenul de 3 luni pentru organizarea alegerilor a fost depășit”, a explicat pentru gândul, la finalul ședinței de miercuri, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea. Inițiativa i-a aparținut însă oficial vicepremierului Gabriel Oprea și Ministerului de Interne care au trimis-o și la AEP pentru a fi asumată în comun. Textul a fost avizat de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și de vicepremierul Liviu Dragnea.

Atât Ministerul de Interne, cât și Secretariatul General al Guvernului au refuzat să dea curs solicitării de a face publică – înainte de a ajunge la Monitorul Oficial – ordonanța de urgență, dar și argumentele care au justificat-o.

Adevărata urgență: majoritatea stă în 3 senatori și 11 deputați

„Urgența” Guvernului este, în realitate, una politică. O demonstrează inclusiv faptul că, pe 4 februarie, când Executivul a modificat, printr-o altă ordonanță, și această lege pentru a operaționaliza Registrul Electoral la alegerile europarlamentare din 25 mai, a considerat că nu se impune nicio reglementare suplimentară.

Urgența politică ține însă de consolidarea prin toate mijloacele a majorității fragile de care Cabinetul Ponta 3 depinde în Parlament. Astfel, după toate mișcările traseiștilor ca urmare a ruperii USL, coaliția de guvernare stă, în practică, în 3 voturi la Senat șii 11 la Camera Deputaților pentru a trece inițiativele curente ale Guvernului.

Un calcul la zi arată că PSD, PC, UDMR și UNPR au, împreună cu minoritățile, teoretic, 322 de voturi în Parlament, față de cele 288 de care au nevoie pentru a menține în funcție Guvernul. Chiar dacă are 25 de deputați și 8 senatori peste linie, coaliția nu se poate baza în practică pe toți, 16 fiind miniștri, iar 3 pe picior de plecare în Parlamentul European. După 25 mai, Guvernul Ponta 3 ar rămâne astfe cu 3 voturi în plus la Senat și 11 la Camera Deputaților, o majoritate riscantă.

PNL Iași cere alegeri și în colegiul lui Fenechiu. Avocatul Poporului, nicio reacție

Schimbarea legii electorale fără nicio dezbatere a stârnit însă dor reacții sporadice. Europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a cerut lui Victor Ponta să retragă ordonanța reclamând că încalcă „încalcă recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora legislația electorală să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de organizarea unor alegeri”.

Liderul PNL Iași, Cristian Adomniței, s-a declarat la rândul său nemulțumit că din lista  Hotărârilor de Guverm pentru organizarea de alegeri parțiale a fost exclus colegiul eliberat de Relu Fenechiu pe motiv că un deputat al minorităților, ales la nivel național, a fost repartizat de sistemul informatic în acest colegiu, ca dublură.

„Cetățenii cu drept de vot din acest colegiu, în număr de 72.107, vor fi reprezentați în Parlamentul României de către un deputat ales de doar 237 dintre ei”, protestează Adomniței într-o scrisoare trimisă Guvernului și AEP.

Chiar dacă nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, ordonanța nu poate fi însă întoarsă din drum. Singurul cu astfel de atribuții este Avocatul Poporului, care o poate contesta la Curtea Constituțională. Funcția este însă vacantă din 20 decembrie, atribuțiile fiind preluate interimar de un adjunct, Ecaterina Gica Teodorescu, economist fără studii juridice, numit cu susținerea PC, care nu a contestat în ultimele patru luni de când conduce instituția niciun act al Guvernului. Până la această oră, Avocatul Poporului nu a avut de altfel nicio reacție în acest sens.


Sursa: OUG 11/2014, nepublicată încă în Monitorul Oficial

 

 

 

Inchide