DNA a primit, după un an, răspunsul solicitat Comisiei Europene pentru clarificări în dosarul vaccinurilor. Elementele care ar putea debloca ancheta

Marele dosar al vaccinurilor achiziționate de România prin deal-uri contractuale guvernamentale în timpul pandemiei se mișcă din nou, la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde această anchetă a fost deschisă din 2021. De atunci au trecut aproape cinci ani.

În urmă cu un an, Gândul a informat asupra stării de atunci a dosarului, blocat din cauza unei adrese făcute de către DNA la Comisia Europeană. A fost nevoie de un an de zile pentru ca cei de la Comisie să răspundă, în sfârșit, la întrebările puse de procurori pentru a elucida aspecte ce reieșeau din probatoriul strîns de anchetatori, dar la care nu existau lămuriri suficiente.

FLASH NEWS Ziua PNRR. Sesiune extraordinară în Parlament, într-un nou efort al senatorilor și deputaților de a nu pierde miliardele de euro de la UE

06:30

EXCLUSIV „Scandalul merdenelelor” este aur curat și pentru celelalte afaceri din Piața Amzei. Cafenelele au cel mai mult de câștigat: „Și eu fac spumă rece cu margarină”

06:00

 Loading ...

De curând, la DNA a sosit și acest răspuns mult așteptat al Comisiei Europene.

“Raportul a clarificat aspecte pe situația de fapt. Ancheta continuă și au avut loc, în ultima perioadă, audieri de martori, inclusiv din Ministerului Sănătății”, afirmă surse judiciare pentru Gândul.

Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, urmăriți penal de trei ani

Punerea sub acuzare a fostului ministrul al Sănătății Vlad Voiculescu, actual consilier al președintelui României, Nicușor Dan, a fost făcută în 2023. De atunci, acesta este acuzat de două fapte de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave și complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.

Ioana Mihăilă, Florin Cîțu și Vlad Voiculescu

La acea vreme, ordonanța de continuare a urmăririi penale viza aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabilă care contura următoarea situație de fapt:

“La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out», astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

În contextul menționat mai sus, în datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.

De asemenea, suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer. Precizăm că acest memorandum ar fi fost susținut spre aprobare în ședința Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuții delegate de ministrul Sănătății.”

În acest dosar au mai fost puși sub urmărire penală și fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihailă, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu, precum și fostul premier Florin Cîțu.

Decizia CEJ. Lipsa de transparență a contractelor de achiziție a vaccinurilor anti-Covid

Comisia condusă de Ursula von der Leyen a pierdut procesul legat de neasigurarea transparenței contractelor de cumpărare a vaccinurilor anti-Covid. Decizia Curții Europene de Justiție a fost dată în iulie 2024, în ajunul votului din Parlamentul European, în care von der Leyen urmărea câștigarea celui de-al doilea mandat de Președinte al Comisiei.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a anulat, astfel, o decizie a Comisiei Europene de a secretiza anumite părți ale contractelor de cumpărare a vaccinurilor anti-COVID. Cazul a ajuns la CEJ după ce, în octombrie 2021, eurodeputații Verzi au solicitat acces la contractele negociate de Comisie. Grupul de parlamentari a luat decizia de a da Comisia Europeană în judecată motivând că Executivul european nu a transmis decât versiuni de contracte cu multe pasaje importante secretizate. CEJ a decis că Comisia nu a acordat suficient acces la acordurile de achiziție și consideră că decizia executivului de a publica doar versiuni parțial secretizate ale contractelor conține ilegalități. Mai mult, Tribunalul UE a considerat că Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a picat testul „interesului public” prin păstrarea secretă a numelor oficialilor UE implicați în negocieri și decizii.

„Numai având numele, prenumele și detaliile rolului profesional sau instituțional al membrilor echipei în cauză ar fi putut stabili dacă membrii acelei echipe au avut sau nu un conflict de interese”, a concluzionat instanța europeană.

Procurorii susțin că achizițiile s-ar fi făcut fără documente sau analize care să ateste necesitatea imperioasă a acestor doze suplimentare, aducând un prejudiciu uriaș statului. La DNA, după cum se știe, a fost audiat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a pus la dispoziția anchetatorilor toată documentația de vizează plățile efectuate.

Acum, problema și mai mare este legată de câștigarea procesului, în primă instanță, de către compania Pfizer, căreia România trebuie să îi plătească aproximativ 600 milioane euro reprezentând doze de vaccine anti-Covid contractate și neachitate.

Pentru a recupera acești bani (care înseamnă o poprire de peste 3,4 miliarde de lei, inclusiv costurile de executare), Pfizer a instituit măsuri de poprire asigurătorie asupra conturilor Regiei Autonome ROMATSA, instituția care administrează traficul aerian din România.