Klaus Iohannis convoacă a doua rundă de consultări pentru formarea unui nou Guvern. Care este procedura în această situație

Publicat: 20 10. 2021, 16:59
Actualizat: 20 10. 2021, 17:19
În urma consultărilor din 11 octombrie, șeful statului l-a desemnat pe Dacian Cioloș candidat pentru funcția de premier / Sursa: Administrația Prezidențială

După ce Cabinetul propus de Dacian Cioloș, primul premier desemnat ca urmare a demiterii Guvernului Cîțu, a picat la votul din Parlament, șeful statului convoacă a doua rundă de consultări politice pentru formarea unui nou Executiv, joi. Este o a doua șansă acordată prin Constituție, înainte de procedura alegerilor anticipate.

Președintele României, Klaus Iohannis, a luat act de faptul că, în urma votului exprimat, Parlamentul nu a acordat încrederea Guvernului propus de Dacian Cioloș, a transmis, miercuri, Administrația Prezidențială.

 Traseul legislativ

Plenul reunit al Parlamentului a respins propunerile pentru un nou Executiv, cu un nou program de guvernare, după ce Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură acum două săptămâni, marți, 5 octombrie.

„În consecință, în temeiul prevederilor art. 85 alin.(1) și ale art. 103 alin.(1) din Constituția României, Președintele României convoacă consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de Prim-ministru, în data de 21 octombrie 2021, începând cu ora 11:00”, a transmis Palatul Controceni, unde miercuri are loc o ședință pentru gestionarea pandemiei de COVID-19.

Consultările cu partidele și formațiunile politice parlamentare durează, în mare, mai puțin decât lunea trecută:

  • 11:00 – Consultări cu Partidul Național Liberal (PNL)
  • 11:30 – Consultări cu Partidul Social Democrat (PSD)
  • 12:00 – Consultări cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
  • 12:30 – Consultări cu Uniunea Salvați România (USR)
  • 13:00 – Consultări cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
  • 13:30 – Consultări cu Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale

Guvernul Cioloș nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi învestit. În favoarea lui au votat doar 88 de parlamentari, în contextul în care USR are 80 de aleși în ambele camere, iar pentru învestire era nevoie de minimum 234 de voturi. Același număr de voturi a fost necesar și pentru demiterea Cabinetului Cîțu, pentru care s-au dat 281 de voturi.

Pentru consultările anterioare președintele dăduse un termen lung, de marți, până luni, 11 octombrie, dar decizia fusese explicată atunci de șeful statului de dorința de potolire a entuziasmului Opoziției după ce a demis Guvernul.

„Am observat, și dvs ați putut să observați, după ce s-a încheiat moțiunea, liderii și membrii partidelor care au votat această moțiune, au avut diverse abordări. Au venit unii să ne spună că probabil nu se prezintă la consultări. Da, probabil dumnealor au dărâmat un Guvern și habar nu au ce să se întâmple după aceea, deci nu vin la consultări. „Alții au venit în fața microfoanelor cu texte ca și cum acum, prima dată, s-ar inventa coaliția și nu ei au fost cei care au detonat coaliția și au dus la căderea Guvernului. Eu cred că e nevoie de zile bune până când toată lumea coboară cu picioarele pe pâmânt, fiindcă această criză este diferită de alte crize guvernamentale”, a declarat șeful statului, la o zi după votul pe moțiunea de cenzură.

Ce prevede Constituția

Conform Art. 85 din Constituție, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, ceea ce făcut prima data în 11 octombrie, după primele consultări, când l-a desemnat pe Dacian Cioloș  și cum o poate face o a doua oară.

Astfel, desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

După această etapă, Conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87 Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Art. 88

(1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.

(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.

(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

În cazul favorabil, confor, art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Confort art. 89 din Constituție, „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.