Marcel Ciolacu: „Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind BANII CASH!” Ce anunță premierul / Surse: Ciucă nu susține măsura cash

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri, că săptămâna viitoare va convoca, la Guvern, o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash.

UPDATE 14.00

Nicolae Ciucă nu susține „măsura cash”

Conform unor surse, președintele PNL, Nicolae Ciucă, ar fi declarat vineri în ședința conducerii de la Sinaia că nu susține măsura cash. Liderul liberal consideră că trebie „analizată foarte bine” pentru ca oamenii să nu creadă că sunt considerați evazioniști.

Eu nu susțin măsura cash, ca să fie clar. Dar, realitatea este că trebuie să găsim măsuri care să combată evaziunea fiscală. Sigur, eu vă spun clar că nu cred că soluția este această măsură cash. Și vom vedea ce se va întâmpla cu ea. Trebuie să analizăm foarte bine măsura, pentru că nu trebuie ca oamenii să ajungă să creadă că sunt considerați toți evazioniști, mai ales cei care abia agonisesc un bănuț”, a spus președintele PNL.

FLASH NEWS Apple TV s-a lansat oficial în România, la 7 ani de la debutul inițial. Cât costă abonamentul și câte zile gratuite sunt oferite pentru probă

23:28

ECONOMIE Alexandru Nazare susține că economia dă semne de însănătoșire, dar avertizează că „România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”

22:51

Știrea inițială

Reacția premierului vine după ce mai multe bănci le-au transmis clienților că urmează să opereze creșteri ale comisioanelor pentru operațiunile de retragere sau depunere de numerar la ghișee, precum și pentru plăți inter și intra-bancare.

„Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare! Voi convoca săptămâna viitoare la Guvern o întâlnire cu specialiștii din Ministerul Finanțelor și BNR, dar și cu reprezentanții micilor întreprinzători, ai băncilor și ai societății civile pentru a lua o decizie pe subiectul banilor cash.
Nu voi renunța niciodată la lupta împotriva evaziunii. Și nu voi renunța să protejez românii de lăcomia unora care vor să facă bani cu orice preț!”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, vineri, într-o postare de Facebook.

Șeful Executivului a declarat, marţi seară, că măsura limitării plăţilor cash la 5.000 de lei nu va afecta cetăţenii, ci reprezintă un instrument de combatere a evaziunii fiscale.

„Cum vreţi să combat eu evaziunea? (…) E o restricţie în acest moment. Dacă ai cea mai mare evaziune din Europa, te uiţi la televizor şi vreţi un prim-ministru care vine ca o babă să se plângă la dvs.? Aoleu, ce mă fac? (…) Dacă avem cea mai mare evaziune, dacă se fură cu portbagajul, şpagă, cum, spuneţi-mi mie? (…) Ăla pe care l-ai prins îl iei şi-l bagi la puşcărie. Ăla pe care nu l-ai prins spuneţi-mi mie ce face cu banii, dacă el e limitat, cum îşi ia el Ferrari, cu sacoşă? Cum cheltui banii, domnule, din şpagă, dacă tu ai limitat 5.000 lei? Pe lucruri mici”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.

Ce prevede legea

La 1 noiembrie au intrat în vigoare o parte dintre prevederile legii privind asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament.

Criticată de o parte a mediului de business, dar și de opozanții politici, legea a depășit obstacolul de la Curtea Constituțională și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

„Aceste măsuri nu sărăcesc pe nimeni”, a spus în repetate rânduri, premierul Ciolacu, în timp ce antreprenorii au tras semnale de alarmă că „taxa de 1% pe cifra de afaceri va avea un efect de domino”.

Legea privind măsurile fiscale elimină o parte din facilitățile fiscale și introduce taxe noi. Toate pentru „echilibrarea” sistemului fiscal și rezolvarea deficitului bugetar, spun guvernanții.

De la 1 noiembrie s-au restrâns facilitățile

Noile impozitări vor diminua veniturile nete ale celor din industria IT, unde se introduce un impozit pe venit pentru câștigurile care depășesc 10.000 de lei brut.

Însă, tot lucrătorii din IT pot opta să nu mai achite contribuția la Pilonul II de pensii. Este nevoie de o solicitare, dacă doresc să o facă în continuare. Însă, pensia privată a acestor angajați nu va mai beneficia de noi contribuții, așa că vor rămâne cu pensia privată acumulată până în prezent.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai fi scutiți de plata contribuției la sănătate, ceea ce va duce la scăderea veniturilor. Însă, pentru a veni în sprijinul lor, Guvernul a adoptat un proiect ca salariul minim brut în construcții să crească la 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară la 3.436 lei.

11 noiembrie: se limitează tranzacțiile în numerar

Începând cu 11 noiembrie 2023, plafonul maxim zilnic va fi de 1.000 lei pentru toate plățile în numerar către furnizori persoane juridice.

Astfel, conform legii, se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

De asemenea, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

În ceea ce privește încasările între persoane juridice, acestea se limitează la maximum 1.000 lei pe persoană și 2.000 lei de la cash&carry.

Încasările de la persoanele fizice vor avea un plafon maxim de 5.000 lei până la data de 31 decembrie 2024. Din 1 ianuarie 2025, plafonul va fi coborât la 2.500 lei.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Marcel Ciolacu, despre interzicerea cash-ului: O minciună grosolană / Vreți un prim-ministru care să plângă ca o babă?

EXCLUSIV | Cum explică un consultant fiscal modificarea plafoanelor de încasări și limitarea plăților cash: „Va veni la pachet cu situații complicate”