Motivarea Curții Constituționale: de ce majoritate este nevoie pentru demiterea președintelui Traian Băsescu
Curtea Constituțională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeași condiție pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorității absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Judecătorii CCR au motivat astăzi și de ce au considerat ca inadmisibile sesizările în cazul schimbării Robertei Anastase de la Camera Deputaților și a lui Vasile Blaga din fruntea Senatului.
„Ținând cont de jurisprudența sa în materie, Curtea constată că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională, având în vedere că niciun text constituțional nu condiționează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorități care să se pronunțe pentru demiterea prin referendum a Președintelui României. Demiterea Președintelui României prin referendum reprezintă o sancțiune pentru săvârșirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reține că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetățeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate”, se arată în motivarea deciziei luate de CC în 10 iulie cu privire la legea de modificare a reglementărilor privind referendumul.
Curtea constată totodată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiții: una referitoare la numărul minim de cetățeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil și una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. „Aceste condiții sunt detaliate în art.5 alin.(2) și, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»”, se arată în document.
Curtea observă că, „în varianta redacțională dedusă în cauza de față controlului de constituționalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituție, dând expresie și exigenței reprezentativității sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeași soluție legislativă se regăsește în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, al referendumului cu privire la probleme de interes național și al referendumului local, unde, potrivit art.7 alin.(2), art.12 alin.(2) și, respectiv, art.14 alin.(2) din Legea nr.3/2000, rezultatul se stabilește în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga țară sau după caz, la nivelul unității administrativ-teritoriale”.
De asemenea, Curtea constată că și condiția ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeași pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorității absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
„Curtea reține că aceasta reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorității cetățenilor înscriși în listele electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunțe cu privire la sancționarea sau nu a Președintelui României, având posibilitatea demiterii sau menținerii acestuia în funcție”, se mai arată în document.
CC a decis, în 10 iulie, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/200o privind organizarea și desfășurarea referendumului este constituțională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Comportament abuziv al Guvernului
Curtea Constituțională (CC) a constatat că o dimensiune a statului român o reprezintă justiția constituțională, înfăptuită de Curtea Constituțională, autoritate publică politico-jurisdicțională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției, ca Lege fundamentală a statului de drept.
Ce s-a întâmplat cu legea USL. Ce scrie în Constituție
Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede la articolul 5 (2) că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
În aceeași lege, la secțiunea privind demiterea președintelui României, articolul 10 se prevede că demiterea președintelui este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale.
Parlamentarii USL au inițiat un proiect de modificare a articolului 10 din legea referendumului, fără a cere o derogare de la articolul 5 sau o schimbare a acestuia. Astfel după ce Parlamentul a modificat articolul 10, articolul 5, alineat 2 a rămas în vigoare, lucru remarcat de judecătorii CCR.
Constatând că nu au fost modificate ambele articole, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că legea referendumului, inițiată de doi parlamentari USL, este constituțională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Astfel se respectă articolul 5, alineatul 2 din legea din 2000.
Decizia definitivă și general obligatorie s-a comunicat Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
În Constituție, singurele referiri la referendum sunt la articolul 73, unde scrie că prin lege organică se reglementează organizarea și desfășurarea referendumului.
La articolul 90, în secțiunea dedicată președintelui României, se speficică faptul că „președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”
La articolul 95, alineat 3, dedicat „suspendării din funcție”, se prevede că „dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”.
În Constituție nu există prevederi referitoare la numărul celor care trebuie să vină la referendum pentru ca acesta să fie considerat valid, legea fiind cea care reglementează acest aspect.