Nicușor Dan și USR, lovitură de la Senat. Legea hidrocentralelor din ariile protejate a trecut fără observațiile președintelui

Cu 92 de voturi pentru, 16 împotrivă și două abțineri, legea care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice, act normativ pe care președintele Nicușor Dan a încercat să-l oprească, a fost aprobată de Senat. Parlamentarii din grupul USR au fost singurii care s-au raliat criticilor președintelui. Forul decizional în acest caz este Camera Deputaților unde dacă nu se vor aduce modificări proiectului, Nicușor Dan va fi obligat să promulge legea.

SANCȚIUNI Două tentative de mită în aceeași zi, în 35 de minute, la Botoșani. Câți bani au vrut să ofere un biciclist și o pasageră ca să scape de sancțiuni

18:51

EXCLUSIV Cristoiu critică explicațiile lui Zelenski pentru refuzul de a organiza noi alegeri: Fedorov nu e de capul lui

18:31

 Loading ...

Legea permite modificarea ariilor naturale protejate prin scoaterea din perimetrul acestora a unor amenajări hidroenergetice realizate în proporție de până la 90%.

Ministerul Energiei identificase recent șapte amenajări de acest fel: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca. Acestea produc energie, opresc viiturile, sunt o rezervă de apă potabilă și reprezintă o sursă pentru irigații. În 2007, aceste zone au fost decarate arii naturale protejate și lucrările nu au mai continuat.

Într-o ședință a comisiilor de specialitate din Senat, ministrul demis al Mediului a declarat că termenul care prevede că ariile protejate vor fi modificate în termen de 60 de zile nu poate fi respectat în practică și a dat exemplul unui parc național pentru care a fost nevoie de un an. Doi directori au susținut-o pe Buzoianu și au declarat că legea în forma actuală va declanșa, cel mai probabil, o procedură de infringement a Comisiei Europene împotriva României.

„60 de zile e doar un termen populist care nu poate fi îndeplinit. Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?”, a spus Diana Buzoianu.

Daniel Zamfir, PSD: Ariile protejate s-au trasat într-un birou

Președintele grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat că a studiat cererea de reexaminare a președintelui și în afara unor aspecte legate de reformularea unor texte, CCR a spus că legea este perfect constituțională și orice fel de adăugare sau reformulare sau redefinire a unor termeni ar reintroduce legea pe circuitul constestațiilor, astfel că PSD votează pentru menținerea legii în forma care a trecut de Parlament.

„Pe fond, esențial este că această lege nu dorește să schimbe cumva procedurile de avizare a unor construcții hidroenergetice în ariile protejate, ci face dreptate în legătură de cum au fost trasate ariiile protejate în 2007 când dintr-o eroare gravă a Ministerului Mediului s-au trasat din birou fără să se țină cont că acolo erau niște obiective hidroenergetice terminate până la 90%. Legea prevede ca aceste proiecte să continue”, conform lui Zamfir.

Zamfir a mai spus că românii au fost prea mult timp „sclavii ONG-urilor” care sub pretextul apărării mediului au blocat proiecte hidroenergetice.

Violeta Alexandru, USR: Președintele ne propune să fim echilibrați

Senatorul USR Violeta Alexandru a spus în ședința comisiilor senatoriale că „președintele ne propune să fim echilibrați” și a precizat că este nevoie de o formulă legislativă de compromis astfel încât proiectele de interes național să continue fără expunerea la pericolul infringement-ului.

USR a susținut că nu se opune construirii de hidrocentrale, ci adoptării unor legi care contravin dreptului Uniunii Europene.

Senatoarea USR Cynthia Păun i-a răspuns lui Zamfir că „gândăceii și insectele sunt factorul polenizator de care depinde agricultura și se pune în pericol altă infrastructură, cea alimentară”.

De ce s-a opus Nicușor Dan

Președintele a încercat să oprească actul normativ invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos și a legislației europene. Astfel, legea adoptată de Parlament în octombrie 2025 a fost atacată de Nicușor Dan la Curtea Constituțională, însă CCR a respins criticile șefului statului în iunie 2026 și a stabilit că legea este constituțională. În loc să promulge legea, președintele a utilizat a doua cale pe care i-o oferă Constituția și a trimis legea în Parlament pentru reexaminare. Președintele nu mai contestă acum constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi de zeci de ani să fie reactivate fără suficiente garanții pentru mediu. Una dintre principalele obiecții ale președintelui privește criteriul istoric folosit de lege.

Potrivit cererii de reexaminare, existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește doar că investiția a fost aprobată la vremea respectivă. Nu demonstrează însă că proiectul mai este viabil tehnic, util energetic și sustenabil economic după aproape două decenii.

Șeful statului arată că, între momentul inițierii legii și august 2026, cadrul juridic a fost modificat prin mai multe acte normative. Au apărut inclusiv zonele prioritare pentru biodiversitate și alte proiecte legislative privind investițiile hidroenergetice de securitate națională.

Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan: regimul ariilor naturale protejate, regulile pentru siturile Natura 2000, evaluarea impactului asupra mediului, legislația privind protecția speciilor, normele din domeniul apelor, regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate, legislația specială privind proiectele energetice strategice. În loc să simplifice finalizarea investițiilor, suprapunerea acestor regimuri poate produce „incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii”, avertizează președintele.

Textul de lege care a stârnit disputa

Legea criticată de Nicușor Dan prevede că în termen de 60 de zile se vor modifica limitele ariilor naturale protejate „dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date”.

Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Actul normativ mai instituie o exceptare de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT „care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență”.

Conform definiției din lege, arie naturală protejată înseamnă zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale.