• Publicat:
Politică

Parlamentul a aprobat referendumul consultativ pe justiție fără recomandările parlamentare

Parlamentul a aprobat referendumul consultativ pe justiție fără recomandările parlamentare
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat cu 218 voturi "pentru", 11 "împotrivă" și 3 abțineri hotărârea parlamentară privind freferendumul consultativ solicitate de președintele Klaus Iohannis pe tema Justiției, eliminând recomandările făcute în Comisiile Juridice din Parlament.

Deputatul PSD Florin Iordache a solicitat reluarea votului în Parlament asupra articolului unic din Hotârârea privind referendumul pe justiție, după solicitările pentru eliminarea unor recomandări votate în Comisiile Juridice.

„Vreau să ridic în fața voastră o chestiune de procedură. Eu am fost cel care în numele PSD am spus că nu ne vom opune și vom susține în integralitate cererea președintelui. În aceste condiții eu, eu înțeleg buna credință și excesul de zel al colegilor din Comisia juridică, care au adăugat această sintagmă cu republicarea, cu legea 3 și așa mai departe. În aceste condiții vă rog ca în articolul unic această suplimentare a articolului unic care nu face decât să invoce deciziile CCR și prevederile Comsiiei de la Veneția, să supuneți votului eliminarea. Dacă președintele dorește să supună votului un referendum să își asume în integralitate. Dacă acest referendum va îndeplini condițiile de cvorum e de bine, dacă nu este responsabilitatea lui și a grupurilor parlamentare PNL”, a declarat Florin Iordache.

Anterior, parlamentarii au aprobat Hotărârea privind referendumul pe tema Justiției cu 263 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” o abținere.

Liderul grupului parlamentarl PNL, Raluca Turcan, a solicitat eliminarea recomandărilor făcute de Comisiile parlamentare după sintagma „sesizarea CCR cu privire la ordonanțe” din textul scrisorii președintelui Klaus Iohannis.

„Eliminați textul care curge după sintagma «sesizarea CCR cu privire la ordonanțe». Vă solicităm să înlăturați ceea ce înseamnă recomandare, pentru că confundați procesul de referendum legislativ cu cel consultativ”, a afirmat liberalul Raluca Turcan la tribuna Parlamentului.

Comisiile juridice reunite ale Parlamentului au avizat, marți, favorabil solicitarea președintelui Klaus Iohannis de a organiza un referendum pe tema justiției pe data de 26 mai, odată cu alegerile pentru Parlamentul European.

În raportul prezentat în plen apar mai multe recomandări ale Comisiilor juridice cu privire la organizarea referendumului pe justiție:

„1. Constituția României, republicată: art 90 și art 74 (2) „Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, care, potrivit art 74 (2) din Constituție nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor”, ținând cont de faptul cp lupta împotriva corupției a devenit o problemă cu caracter internațional prin adoptarea Legii nr. 365 din 2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.
2. Decizia CCR a României nr. 70/1999 „Președintele nu poate iniția un referendum legislativ”.
3. Decizia CCR a României nr. 799/2011 Punerea în acord cu decizia nr. 799/2011 în sensul „..exceptării de la referendumul cerut de Președinte a problemelor de interes național care, aprobate prin exprimarea voinței poporului, ar impune revizuirea Constituției”.
4. Codul de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneția: „III Pct 3. Textele supuse referendumului nu trebuie să contravină dreptului internațional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democrație, drepturile omului și preeminența dreptului-statul de drept)”, sunt condițiile din raportul adoptat, marți, de comisiile juridice.

Textul scrisorii președintelui Klaus Iohannis privind referendumul consultativ pe justiție este următorul:

„Stimate Domnule Președinte al Camerei Deputaților

În temeiul dispozițiilor art 90 din Constituție, precum și ale art 2. și art 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, intenționez să cer poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la următoarele probleme de interes național:
-Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;
-Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problemele sus-menționate.
Cu întreaga considerație, Klaus Werner Iohannis”.

Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunțat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgește aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face „mai eficient și mai puternic”.

La patru zile distanță, șeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes național care urmează să fie puse în discuție la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție și interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Inchide