Pentru justiție, noul Cod Penal este codul OMERTA al tăcerii. Vicepreședintele PMP cere sesizarea Comisiei de la Veneția

Publicat: 07 07. 2018, 11:37
Actualizat: 26 03. 2019, 15:18

„Graba cu care guvernarea PSD+ALDE a convocat pe „șest” o sesiune extraordinară a Parlamentului României în care să-și legifereze o serie de legi prin care ofere soluții unor fapte penale săvârșite de unii lideri politici din arcul puterii, este de natură a năuci opinia publică, dar, mai grav, să aducă imense prejudicii cetățenilor acestei țări. Inițiatorii legii, senatori și deputați ai PSD și ALDE au dorit să „împuște trei iepuri”: să-și manifeste grija obediență față de liderii celor două partide; să-și asigure la viitoarele alegeri parlamentare susținerea „baronilor locali”; să protejeze imaginea guvernului PSDragnea de oprobiul public privind „grija” de legile justiției, Codul de procedură penală și Codul penal în detrimentul preocupărilor de bună și eficientă guvernare”, este de părere senatorul PMP, Gabi Ionașcu.

Vicepreședinte PMP atrage atenția, în mod special, asupra modificării art. 277 și abrogarea art. 298, care vor avea un „impact imens asupra cetățenilor României”.

„Art. 277, alin. (31 ) prevede că „declarațiile publice făcute de autoritățile publice sau funcționarii publici prin care, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. Concluzia: justițiarii vor fi obligați sub sancțiunea penală la „omerta”, iar liberul acces la informații publice privitoare la aleșii noștri trec în zona „informațiilor clasificate. Pe de altă parte, abrogarea art. 298 – neglijența în serviciu, este cu atât mai gravă. Este un prejudiciu imens adus cetățenilor României. Pe fond, dacă o autoritate publică precum guvernul, primarul și președintele consiliului județean, consiliul local și consiliul județean care emit, aprobă sau adoptă acte cu caracter normativ care încalcă drepturile cetățenilor nu pot fi trași la răspundere penală, chiar dacă încălcarea se referă la drepturile fundamentale sau de natură materială. Un funcționar public, sau asimilatul acestuia precum primarul sau președintele consiliului județean, pentru „încălcarea din culpă”, „neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu”, sau „cauzarea de pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor ale unei persoane fizice sau juridice” nu se pedepsește penal! Mai pe scurt: liber la abuzuri, la cauzarea de pagube, vătămarea drepturilor și intereselor persoanelor”, explică Gabi Ionașcu.
Senatorul PMP susține că, având în vedere abuzurile generate de legea pentru modificarea și completarea Codului Penal, în afară de Curtea Constituțională, ar trebui sesizată și Comisia Europeană, Parlamentul European și Comisia de la Veneția.