„Planul B” al Chișinăului. Republica Moldova ia în calcul unirea cu România dacă aderarea la Uniunea Europeană se va împotmoli

Republica Moldova va lua în considerare unirea cu România în cazul în care parcursul său către aderarea la Uniunea Europeană va fi îngreunat sau blocat, a declarat Eugen Osmochescu, viceprim-ministrul țării vecine, într-un interviu acordat Euractiv.

Unirea cu România, soluția „de avarie” pentru Republica Moldova

Eugen Osmochescu, care și-a preluat funcția în noiembrie anul trecut, a descris unirea cu România drept un scenariu posibil în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la UE ar intra în impas după 2028. „Acesta este planul B”, a spus oficialul moldovean.

Declarațiile sale vin în contextul în care Chișinăul face presiuni pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare, pune în aplicare alinierea la legislația UE și încearcă să facă față contrângerilor crescânde din partea Rusiei.

VIDEO Ion Cristoiu: Scandalul Dronei de la Leipzig: o diversiune pusă la cale de Svejk

10:18

SOCIAL România, în topul generozității în Europa. Cât au donat românii în 2025

10:11

Vicepremierul a insistat însă că obiectivul principal al Chișinăului rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la finalul anului 2028. Potrivit lui, doar un eventual blocaj al acestui proces ar determina conducerea politică să analizeze serios alternative.

Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că cererea sa de aderare este legată de cea a Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merite, precizând că țara sa are nevoie urgentă de progrese tangibile din partea Bruxelles-ului.

„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus ministrul, făcând referire la operațiunile hibride rusești care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.

Vulnerabilități de securitate în fața Rusiei

În luna martie, un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru a provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, o sursă de apă esențială pentru Moldova și sud-vestul Ucrainei. În acest context, oficialul moldovean a recunoscut că țara sa nu are capacitatea Kievului de a rezista unei presiuni militare prelungite.

„Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a continuat el.

Foto: Facebook / Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Euractiv a raportat săptămâna trecută că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la UE ar putea avea loc pe 16 iunie.

„Dacă se va întâmpla în iunie, adică dacă vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus el.

Osmochescu a susținut, de asemenea, discuțiile privind integrarea treptată sau formele de aderare asociată, așa cum a propus recent cancelarul german Friedrich Merz.

Conform propunerii lui Merz, statutul de „membru asociat” ar conferi unei țări candidate dreptul de a participa la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot.

Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a afirmat că orice etapă intermediară care ar apropia Moldova de blocul comunitar ar contribui la consolidarea reformelor și la liniștirea electoratului. Întrebat dacă acest lucru ar lăsa țările UE într-o stare de incertitudine, așa cum susțin criticii, Osmochescu a spus că inițiativa ar trebui privită mai degrabă ca o oportunitate pentru țara candidată de a „munci mai mult”.

„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a spus el.

Foto: Profimedia

„Există un preț”

Ministrul a susținut deschis posibilitatea unei eventuale unificări cu România, dacă ambițiile Republicii Moldova față de UE ar fi frustrate.

Întrebat dacă o astfel de mișcare ar remodela fundamental identitatea Moldovei, Osmochescu a susținut că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, în timp ce mulți dețin cetățenie românească.

Sprijinul pentru reunificare se situează la aproximativ 40% în Moldova – unde aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai țării dețin pașapoarte românești – comparativ cu aproximativ 70% în România.

„Există un preț”, a recunoscut el. „Va trebui să fie absorbit de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel al fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au unificat.”

Întrebat dacă 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare, el a răspuns că va fi unul „de luat în considerare”.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
• România și Republica Moldova: tentația unirii, constrângerile geopoliticii