PNL, aproape de faliment după decizia ÎCCJ. Liberalii au pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și trebuie să dea înapoi peste 14 milioane de lei din campania lui Nicolae Ciucă

Partidul Național Liberal (PNL) este aprope de faliment după ce a pierdut definitiv procesul cu Autoirtatea Electroală Permanentă (AEP), privind banii primiți de la stat pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) vine în contextul datoriilor acumulate de partid după campaniile electorale, estimate la peste 150 de milioane de lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie 2026, recursul formulat de PNL împotriva sentinței Curții de Apel București. Astfel, rămâne în vigoare decizia AEP prin care liberalii au fost obligați să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei, echivalentul a aproximativ 2,8 milioane de euro. Litigiul a pornit după ce autoritatea electorală a constatat că partidul a primit rambursări pentru cheltuieli de campanie finanțate din subvenții publice, deși legea nu permite decontarea acestora în aceste condiții.

FLASH NEWS Pensiile vor fi indexate în 2027, dar procentul majorării nu a fost stabilit. Urmează un audit asupra cheltuielilor statului 

15:12

FLASH NEWS Prima întâlnire bilaterală dintre Volodimir Zelenski și Peter Magyar la Bruxelles. Ce au discutat cei doi

15:10

 Loading ...

ÎCCJ a respins definitiv recursul PNL

Potrivit informațiilor publicate de Înalta Curte de Casație și Justiție pe site-ul oficial, dosarul nr. 5357/2/2025, având ca obiect anularea unui act administrativ, a fost soluționat definitiv joi, 15 octombrie 2026. ÎCCJ a respins ca nefondat recusrul formulat de PNL împtriva Sentinței civile nr. 1510 din 9 noiembrie 2025 a Curții de Apel București.

„Respinge recursul formulat de reclamantul Partidul Naţional Liberal împotriva Sentinţei civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minuta publicată de ÎCCJ.

Dosarul fusese înregistrat la ÎCCJ la 3 februarie 2026, după ce PNL declarase recurs la 21 ianuarie. Judecătorii au analizat cauza în ședința din 24 septembrie 2026, când au amânat pronunțarea pentru 8 octombrie. A urmat o nouă amânare, pentru 15 octombrie, data la care a fost pronunțată soluția definitivă.

Astfel, prin respingerea recursului, sentința Curții de Apel București rămâne în vigoare. Reamintim că cererea PNL de anulare a deciziei AEP a fost respinsă de Curtea de Apel. Acum, obligația de restituire stabilită de autoritatea electorală nu mai poate fi înlăturată prin căile ordinare de atac din acest proces.

PNL trebuie să restituie integral suma

La originea procesului se află Decizia nr. 128/SC din 7 mai 2025, emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, prin care PNL a fost obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii reprezintă cheltuieli electorale aferente alegerilor prezidențiale din 2024, pe care autoritatea le-a considerat nerambursabile. Potrivit documentelor AEP, liberalii au solicitat, la 13 decembrie 2024, rambursarea cheltuielilor electorale, cererea fiind înregistrată sub numărul 40556.

Ulterior, printr-un referat din 19 decembrie 2024, autoritatea a restituit partidului suma de 17.650.605,51 lei, în baza Ordonanței de Urgență nr. 143/2024, adoptată după anularea alegerilor prezidențiale. Rambursarea a fost realizată înainte de finalizarea verificărilor privind legalitatea cheltuielilor. În urma controlului ulterior, AEP a constatat că o parte dintre sumele decontate nu puteau fi rambursate potrivit legislației în vigoare.

Mai exact, 14.109.587,59 lei reprezentau cheltuieli electorale finanțate din subvențiile primite de PNL de la bugetul de stat, în timp ce alți 7.790,45 lei proveneau dintr-o diferență identificată la o factură emisă de Antena 3. Cele două sume însumează 14.117.378,04 lei, valoarea pe care autoritatea electorală a stabilit că partidul trebuie să o restituie statului

Cum au ajuns liberalii să fie obligați să dea banii înapoi

Problema identificată de AEP are legătură cu modul în care au fost finanțate cheltuielile din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă. Legislația privind finanțarea partidelor politice permite utilizarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru anumite activități, inclusiv pentru cheltuieli electorale, în condițiile prevăzute de lege. În același timp, anumite cheltuieli de campanie pot fi rambursate de la bugetul de stat dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prevede însă că nu pot fi rambursate cheltuielile electorale finanțate din subvențiile primite de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, potrivit interpretării aplicate de AEP, partidul nu putea solicita rambursarea unor cheltuieli care fuseseră deja finanțate din bani publici.

Situația a fost complicată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. După anularea scrutinului, Guvernul a adoptat OUG nr. 143/2024, care a reglementat o procedură specială pentru restituirea cheltuielilor electorale efectuate de partide și candidați. În urma verificărilor, AEP a considerat că această procedură nu înlătură interdicțiile prevăzute de legislația privind finanțarea partidelor. Divergența de interpretare a stat la baza procesului în care PNL a cerut anularea deciziei autorității electorale.

Cum a folosit partidul banii de la AEP

Anexa deciziei AEP cuprinde mai multe poziții de cheltuieli aferente campaniei electorale, cu indicarea furnizorilor, a facturilor și a sumelor contestate de autoritate. Printre cheltuielile aferente campaniei lui Ciucă se numără servicii de publicitate online, promovare în mass-media și alte servicii asociate campaniei prezidențiale din 2024.

În document figurează, printre altele, o factură emisă de Avandor International SRL, în valoare de 1.890.348 de lei, pentru cheltuieli încadrate la publicitate online. De asemenea, AEP a inclus în documentele sale o factură de 1.360.121,39 lei emisă de Campus Media TV SRL, precum și alte facturi asociate aceluiași furnizor. Lista mai cuprinde facturi emise de DBV Media House SRL, Kensington Communications SRL, Casimo Sibinvest SRL și RTV HD SRL, alături de documente aferente unor servicii furnizate de B1 TV Channel și Antena 3.

Este important de menționat că invalidarea unor cheltuieli pe motiv că au fost finanțate din subvenții publice nu înseamnă, în sine, că serviciile respective nu au fost prestate. În cazul majorității sumei contestate, motivul indicat de AEP a fost sursa de finanțare a cheltuielilor.

PNL riscă dobânzi, penalități și executare silită

Decizia AEP din 7 mai 2025 stabilește că PNL trebuia să vireze cele peste 14 milioane de lei la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la comunicarea documentului. Totodată, partidul avea obligația de a transmite autorității electorale dovada plății în termenul prevăzut de decizie.

În cazul în care suma nu este achitată la termen, documentul prevede aplicarea dobânzilor și penalităților de întârziere, potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, este prevăzută posibilitatea aplicării procedurii de executare silită prin poprire, în condițiile legii.

„Pentru sumele prevăzute la art. 1 şi nevărsate la termen la bugetul de stat se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii privind executarea silită prin poprire, în condiţiile art. 236 din aceeaşi lege.”

Curtea de Apel București a respins cererea PNL în noiembrie 2025

Pentru a evita restituirea celor peste 14 milioane de lei, PNL a deschis la 12 august 2025 o acțiune în contencios administrativ împotriva AEP.  Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea partidului prin Sentința civilă nr. 1510 din 19 noiembrie 2025.

Hotărârea putea fi atacată cu recurs, iar liberalii au folosit această cale de atac în ianuarie 2026. Dosarul a ajuns ulterior la instanța supremă, care a analizat cauza și a pronunțat soluția definitivă la 15 octombrie 2026. Prin respingerea recursului ca nefondat, ÎCCJ a menținut soluția Curții de Apel București, iar PNL nu a obținut anularea deciziei AEP în acest proces.

Datoriile PNL după campaniile electorale din 2024

Decizia definitivă a instanței supreme vine în contextul problemelor financiare cu care PNL s-a confruntat după campaniile electorale din 2024. În februarie 2025, publicația Snoop relata, citând surse din conducerea liberală, că partidul acumulase datorii și obligații de plată de peste 30 de milioane de euro.

Potrivit informațiilor publicate atunci, o parte importantă a datoriilor era legată de contracte pentru materiale electorale și publicitate. Printre obligațiile financiare menționate se numărau și cele către societatea AMMA Print, către care datoriile ar fi ajuns la aproximativ 125-130 de milioane de lei.

Sursele citate susțineau că noua conducere a partidului, instalată după eșecul lui Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale, descoperise o situație financiară dificilă și încerca renegocierea obligațiilor de plată. Ilie Bolojan, care a preluat conducerea interimară a PNL după alegerile din 2024, a dispus efectuarea unui audit financiar pentru stabilirea situației reale a partidului.

În iulie 2025, după apariția informațiilor privind obligația de restituire a celor 14 milioane de lei către AEP, Bolojan a recunoscut existența unor datorii ale PNL și a afirmat că acestea vor fi achitate inclusiv din cotizațiile membrilor.

Ulterior, în august 2025, HotNews a relatat, citând surse din PNL, că decizia de a contesta decizia AEP în instanță fusese luată de noua conducere pentru a câștiga timp în condițiile lipsei de lichidități.

„PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei”, declarau la acel moment surse liberale pentru publicația citată.