Primele trei cuvinte pe care românii le asociază partidelor. PLUS Unul din doi români crede că PCR era mai bun decât actualele formațiuni politice

Publicat: 06 05. 2016, 15:24
Actualizat: 11 10. 2016, 12:54

Credibilitatea partidelor politice din România în ochii cetățenilor se află pe o pantă descendentă, au arătat rezultatele studiului IRES. O concluzie foarte importantă este aceea că încrederea în partidele politice este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenților este mai mică. Aceeași tendință se remarcă mai ales în cazul bărbaților tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care locuiesc la orașe și care au studii superioare. Aceste date dovedesc că cea mai mare parte a populației României cu drept de vot este foarte sceptică referitor la acțiunile și promisiunile politicienilor, dar și că tendința nu pare deloc să se amelioreze, dimpotrivă, grupurile politice pierd credibilitate și în fața noii generații de votanți, din ce în ce mai informate și mai critice.

Atunci când au fost rugați să spună primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea respondenților au folosit termeni cu o conotație negativă. 12% au menționat că „hoție”, „furturi”, „escrocherie” sunt cuvintele pe care le identifică cel mai bine cu formațiunile politice din țara noastră, iar alți 10% au vorbit despre „corupție” sau „mită”.

 

Studiul „Partidele politice din România – percepții și reprezentări”

Noile partide, discursul naționalist și nostalgia comunistă

În ceea ce privește clasa politică, mai mulți români sunt de părere că ar trebui ca la conducere să vină oameni noi, neafiliați politic, 6 din 10 respondenți tineri cu orientare de dreapta declarând că ar prefera să pună ștampila de vot pe numele unui candidat independent. Cei care se poziționează spre stânga spectrului politic arată că mai degrabă ar vota cu un politician cu tradiție într-unul dintre partidele consacrate, 3 din 10 români exprimând acest punct de vedere.

Chiar dacă spun că ar înclina să acorde votul unui candidat nou intrat pe scena politică, preocuparea de a se informa despre noile partide apărute în România nu pare să le ocupe prea mult timp românilor. Concluziile studiului realizat de IRES arată că 77% dintre participanți nu au putut nici măcar să avanseze numele unei formațiuni înființate în ultimele șase luni în România. De asemenea, mai mult de o treime din cei chestionați au declarat că nu ar fi dispuși să voteze cu un partid nou înființat.

 

Studiul „Partidele politice din România – percepții și reprezentări”

Majoritatea, însă, este deschisă la ideea unei noi clase politice, astfel că 41% dintre respondenți au susținut că ar vota cu o grupare politică nou intrată în lupta electorală, cei mai optimiști fiind tinerii, votanții educați și cei care își asumă o orientare politică de dreapta.

În ultima vreme, partidele de orientare naționalistă și-au făcut simțită prezența și printre noile formațiuni înființate, iar românii par să fie destul de receptivi la discursul naționalist. Astfel, 6 din 10 respondenți tineri și cu studii superioare sunt de părere că România ar trebui să desfășoare o politică națională, în vreme de doar 3 din 10 mai cred că țara noastră ar face bine să meargă pe direcția pro-occidentală, aceștia fiind în majoritatea lor persoane de vârsta a doua, între 36 și 50 de ani.

Perspectiva unei noi clase politice nu îi face, însă, mult mai încrezători pe români în privința viitorului țării. Studiul IRES a arătat că doar o treime dintre respondenți (34%) cred că după alegerile locale și parlamentare din acest an situația din România se va îmbunătăți. Cei mai optimiști sunt vârstnicii, respondenții cu educație puțină și cei care locuiesc la sate. De cealaltă parte,  43% cred că situația va rămâne la fel, iar aproape 20% sunt de părere că România va involua în loc să evolueze.

Pesimismul românilor nu este, însă, dublat de dorința de a se implica ei înșiși în schimbarea modalităților de guvernare a țării. Studiul IRES a dovedit că activismul politic al românilor este la cote foarte scăzute, doar 7% fiind în prezent activi într-un partid, majoritatea în formațiunile consacrate, PSD sau PNL. În total, doar 15% dintre respondenți declară că au fost membri de partid după 1989. Procentul este mai mic comparativ cu cel care se evidențiază în perioada comunistă, 1 din 5 respondenți recunoscând astfel că au fost membri ai Partidului Comunist Român (PCR), cei mai mulți cu vârste de peste 51 de ani și cu înclinații politice actuale de stânga.

 

Studiul „Partidele politice din România – percepții și reprezentări”

O altă concluzie importantă a sondajului este aceea care arată că peste jumătate dintre participanții la studiu, 52%, susțin că PCR a fost mai bun decât partidele actuale. Opiniile favorabile sunt mai ridicate în rândul categoriilor care se suprapun celor din care provin și persoanele care au declarat că au fost membri PCR, cărora li se adaugă persoanele cu studii elementare și medii. Aceste concluzii sunt reflectate și de opiniile oamenilor despre democrație și pluripartidism: 30% dintre români cred că țara ar trebui să fie condusă de un singur partid care să aibă exclusivitate în Parlament. În aceeași cheie, o treime dintre respondenți vor interzicerea partidelor sau organizațiilor care repezintă minorități naționale, cu toate că majoritatea consideră că astfel de formațiuni trebuie să existe.

Percepția asupra partidelor din România

Dintre partidele aflate în prezent pe scena politică, cele mai cunoscute în rândul românilor sunt PSD și PNL, iar percepțiile respondenților despre acestea le plasează frecvent la poluri opuse. Dintre cei chestionați, cei mai mulți au apreciat că formațiunea care reprezintă cel mai bine interesele străzii este PSD-ul, adică exact partidul care se afla la putere în momentul în care au izbucnit protestele masive de stradă pentru înlăturarea guvernului condus de Victor Ponta. Referitor la opoziția liberală, doar 17% cred că PNL-ul este exponentul solicitărilor societății civile, un procent egal cu al celor care consideră că liberalii conduc cel mai bun partid din țară. Aproape dublu este numărul celor care apreciază că PSD-ul este cel mai bun partid din România.

În contradicție cu aceste evaluări vin părerile exprimate cu privire la orientarea internațională a formațiunilor politice românești. Astfel, 30% dintre români cred că PSD-ul este cel mai bun partid, cu toate că 32% consideră că este orientat mai mult spre dialogul cu Rusia. De cealaltă parte, PNL-ul este privit ca fiind gruparea îndreptată cel mai clar spre Occident (31%), cu toate că doar 17% arată că acesta ar fi cel mai bun partid.

 

Studiul „Partidele politice din România – percepții și reprezentări”

 

ALDE, UDMR , UNPR și Mișcarea Populară sunt mult mai puțin populare printre cei chestionați și, implicit și mai puțin vizibile în opțiunile lor de vot. Cei mai mulți dintre români le consideră formațiuni destul de slabe, care nu au șanse să înregistreze mari succese la viitoarele alegeri.

Studiul „Partidele politice din România – percepții și reprezentări” a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pe un eșantion total de 1.199 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.