Toader nu vrea „să se creeze un moment” la CSM în care să fie „apărătorul” Legilor justiției: N-aș fi așa sigur că avizul va fi negativ
„CSM ne-a zis că vom primi avizul până la finalul lunii septembrie, sperăm să primim avizul până la finalul lunii septembrie. Nu puneți ministrul Justiției în postura unui comentator, nu întrebați despre ce fac sau ce afirmă alții. (…) Va fi negativ și în legătură cu multele propuneri pe care le-am reținut în proiectul de lege, propuneri venite de la CSM?”, a întrebat retoric Tudorel Toader.
Acesta a subliniat în mai multe rânduri că avizul CSM este unul care se dă pe fiecare soluție legislativă în parte și că a trecut în proiect foarte multe dintre sugestiile venite dinspre CSM, ocazie cu care l-a și „înțepat” pe procurorul general care a precizat că, „în mod normal”, CSM ar trebui să dea aviz negativ pe aceste modificări.
„Așteptăm să vedem, eu n-aș fi sigur, pentru că avizul nu se dă în bloc, se dă pe fiecare soluție legislativă în parte. Prin urmare la legea 317 privind funcționarea CSM am reținut majoritatea propunerilor formulate de CSM, să nu-mi spuneți că astăzi CSM va fi împotriva propunerilor pe care le-am reținut, soluții venite chiar de la CSM. (…) CSM-ul are o ordine de zi nu foarte încărcată. Nu voi merge, pentru că eu am vorbit cu CSM-ul, am făcut dezbateri publice, lucrurile sunt cunoscute, nu vreau să se creeze astăzi un moment în care eu să fiu apărătorul acestor propuneri. CSM să rămână în spațiul apărătorilor drepturilor justiției, să dezbată soluțiile și să dea avizul consultativ”, a încheiat Toader.
Cel mai controversat proiect al Legilor justiției, pe masa CSM. Procurorul general: În mod normal ar trebui să primească aviz negativ
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează discute și să dea un aviz consultativ, joi, pe proiectul privind modificarea legilor Justiției, documentul aflându-se pe ordinea de zi a ședinței. Înaintea ședinței, procurorul general Augustin Lazăr a declarat că un proiect atât de criticat de magistrați și de oficialii europeni ar fi normal să primească aviz negativ, dacă ne dorim ca României să-i fie ridicat MCV-ul.
„Proiectul a fost criticat de colegii noștri magistrați, de oficialii europeni, așa că, în mod normal, CSM ar trebui să dea aviz negativ, asta in condițiile în care ne dorim să fie ridicată monitorizarea MCV”, a spus Lazăr.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va discuta „Nota Direcției legislație, documentare și contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, potrivit ordinii de zi.
În 31 august, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a primit Proiectul de lege pentru modificare și completare a legilor justiției, transmise de ministrul Tudorel Toader. În acest context, CSM a stabilit că până în 13 septembrie așteaptă propuneri și observațiile, făcute pe marginea acestui proiect, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a celorlalte instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Național al Magistraturii, a Școlii Naționale de Grefieri, a Inspecției Judiciare precum și a asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
Noile legi ale justiției prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-șef DNA urmând a fi propuși de ministrul Justiției, însă decizia va fi luată de Secția pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef DNA, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
O altă modificare vizează procedura de numire în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, noile legi ale justiției prevăd că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se numește de către președintele României, așa cum este și în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secția pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.
O altă modificare se referă la trecerea Inspecției Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiției.
De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistrați să aibă cel puțin 30 de ani și cinci ani de vechime într-o profesie juridică.
Noul pachet de legi în Justițe aduce modificări și în ceea ce privește răspunderea magistraților, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.
DNA, reacție la modificările anunțate de Toader pe legile Justiției: Sunt „de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor”
DNA nu a fost informată de Ministerul Justiției despre modificările propuse de Tudorel Toader la Legile justiției, iar procurorii nu au fost consultați nici cu privire la impactul pe care l-ar avea acestea asupra activității lor, a transmis Kovesi. „Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independența procurorilor în exercitarea activității lor”, se mai arată în comunicatul DNA, care a precizat și că organizarea unei noi instituții pentru cercetarea magistraților „restrânge aria de competență a DNA”.
„DNA nu a luat cunoștință nici anterior, nici după conferința de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiției, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza și de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.
Raportat la modificările propuse, DNA a susținut nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activității desfășurate de procurorii anticorupție”, spun procurorii DNA.
Aceștia arată că, dintr-o primă evaluare, a rezultat că trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției este o schimbare care afectează grav independența procurorilor, în condițiile în care ministrul de resort este unul numit politic.
Mai mult, referitor la crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților DNA susține că aceasta nu se justifică prin motive obiective și că o astfel de schimbare „ar restrânge aria de competență a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupție săvârșite de magistrați”.