Generația „Nu ne vindem țara” culege pensiile economiei de piață „originale”

Redactor:
Tempea Ovidiu
Generația „Nu ne vindem țara” culege pensiile economiei de piață „originale”
Generația care la începutul anilor '90 îmbrățișa sloganul "Nu ne vindem țara" și plătea pensii de 35% din salariile de atunci este, după 20 de ani, nemulțumită că statul și economia nu mai pot să susțină pensii ajunse la jumătate din salariul mediu, deși două milioane de români lucrează în străinătate.

Generația care la începutul anilor ’90 îmbrățișa sloganul „Nu nevindem țara” și plătea pensii de 35% din salariile de atunci este,după 20 de ani, nemulțumită că statul și economia nu mai pot săsusțină pensii ajunse la jumătate din salariul mediu, deși douămilioane de români lucrează în străinătate.

Democrația originală din România a dus indiscutabil și la oeconomie originală, care se bate cu succes pentru locurile dincoada clasamentului în toate topurile de performanță, nu doar lanivelul UE, dar și la cel al fostelor state comuniste.

Sloganul anilor ’90 „Nu ne vindem țara” este, probabil, cel maielocvent în ceea ce privește aportul societății civile la naștereaeconomiei de piață românești, iar cei mai înfocați adepți ailozincii, susținută abil de noii politicieni „democrați”, au fostpersoanele de peste 40 de ani, cei care îngroașă azi rândurilepensionarilor nemulțumiți.

Datele statistice arată că, în primii zece ani care au urmatevenimentelor din 1989, pensia medie a coborât de la 35% dinsalariul mediu la 30% din salariul mediu în anul 1999, pentru caapoi să urce constant până la 50% la finele anului 2009. Prăbușireaeconomiei din primii zece ani de democrație a făcut ca și raportuldintre contributori și beneficiari să scadă de la aproape doisalariați pe un pensionar la doar 0,85 salariați pe un pensionar în2000, raport rămas subunitar până în prezent.

Media și politicienii din mai toate partidele prezintă cazuridisperate de pensionari care trăiesc sub limita sărăciei, iar mulțidintre aceștia sunt revoltați că, după 30 – 40 de ani de muncă,primesc doar câteva sute de lei, care nu ajung nici pentru plataîntreținerii. Aproape fără excepție, acești oameni cu adevăratnăpăstuiți rememorează perioade dinainte de anul 1989, când”fiecare avea un loc de muncă”, dar uită că, de fapt, toată lumeaîmpărțea sărăcia.

Trebuie spus, în primul rând, că sistemul public de pensii nueste un sistem contributiv, în care fiecare încasează în funcție decât a contribuit, ci mai degrabă un sistem de susținere agenerației în vârstă de către generațiile tinere. În acest sistem,pensiile depind în mod direct de capacitatea de plată a noilorgenerații, practic de ce a construit vechea generație, de ceeconomie a lăsat în urmă.
În această logică, pensionarii de azi ar trebui să înțeleagă, deșisunt captivii unei realități a cifrelor care putea arăta mult maibine, că în mare parte au „pus umărul” la această stare de fapt. Einu trebuie să uite că, în urmă cu nici 20 de ani, un pensionarprimea lunar în medie 35% din salariul unui lucrător.

Tot statisticile spun că România se plasează pe locul doi înUniunea Europeană, după Grecia, cum altfel, în ceea ce priveșteraportul dintre sumele plătite pensionarilor și veniturilebugetare. Cheltuielile cu pensiile au reprezentat în Româniaaproape 37% din veniturile bugetare în 2009, raport devansat numaide Grecia, cu 40,5% (date aferente anului 2008).

Altfel spus, România plătește aproape maximul pe care i-lpermite economia și pe care salariații (cei care contribuie),precum și angajatorii sunt dispuși să-l cedeze, pentru că statulînregistrează, pe de altă parte, cele mai mici venituri bugetaredin UE.

Ca procent din PIB, România ocupă la cheltuielile cu pensiilelocul 6 în UE și este pe primul loc în rândul noilor state membre,ceea ce înseamnă că pensionarii români ar putea fi cel mai bineremunerați dintre toți pensionarii din fostele state comuniste.

Dacă lucrurile nu stau așa este în mare măsură pentru căeconomia românească este printre cele mai neperformante din Europa,a fost construită prin preluarea activelor deținute până în 1990exclusiv de stat de către antreprenorii autohtoni, mulți dintre eiimplicați politic sau provenind din structurile influente înaintede 1989.

Nici angajații companiilor încă funcționale în 2010, nicioamenii de afaceri nu par dispuși să plătească mai mult pentrupensiile părinților lor. Dacă în cazul patronilor plata întotalitate a contribuțiilor ar putea arăta că au dezvoltat afacerinerentabile pentru sistemul de taxare din România, în privințasalariaților explicația pentru pasivitatea față de achitareaobligațiilor către stat o reprezintă neîncrederea într-un statneperformant și încă mult prea corupt.

Mai mult, cheltuieli cu pensiile ca procent din PIB mai maridecât România (11,8% din PIB) au în Europa doar Grecia (20,5% dinPIB), Franța (15,4% din PIB), Italia (15,2% din PIB), Austria(14,2% din PIB) și Finlanda (13% din PIB). România plătește încontul pensiilor un procent egal cu cel alocat în Germania (11,8%din PIB), cea mai puternică economie din Europa.

Este evident că situația individuală a pensionarilor din Româniaeste mult alterată și de structura acestui segment, în condițiileîn care doar puțin peste jumătate dintre actualii pensionari auplătit contribuții la asigurări sociale de stat până la vârstalegală de pensionare, respectiv 3,1 milioane persoane dintr-untotal de 5,7 milioane la finele anului trecut.

Peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensieanticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș. La aceștiase adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de labugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordinepublică (sub 3% din totalul pensionarilor).

Tot datele statistice ne arată că retorica politică, de stângasau de dreapta, nu înseamnă că, în perioadele în care au fost laguvernare, partidele au fost imprudente, cu excepția momentului2007, când PNL, aflat într-o cădere puternică în sondaje, și-aasumat o majorare fără precedent a pensiilor, încurajat și deevoluția bună a economiei.

Raportat la PIB, cheltuielile cu pensiile au fost menținute înintervalul 2000 – 2004 la o medie de 8,3% din PIB, iar până în2007, această pondere a crescut nesemnificativ. Decizia din iulie2007 a Guvernului Tăriceanu de majorare a pensiilor cu peste 25% adus cheltuielile totale la 9,6% în 2008, pentru ca anul trecutraportul să urce vertiginos, la 11,8% din PIB, și pe fondulajustării foarte abrupte a economiei.

Probabil că reforma propusă și asumată de România în cadrulacordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu va fi suficientăpentru echilibrarea bugetului de pensii până în 2020, iarschimbarea mentalității populației care să permită treptat mutareacătre sectorul privat a „poverii” pensiilor va fi un proces chiarmai lung decât democratizarea țării.

Tragedie uriașă în showbiz! Vedeta a fost găsită moartă în casă! S-a sinucis
FOTO. Loredana Groza, dezbrăcată total în aşternuturi! Şi-a lăsat sânii la vedere şi fanii au...
Dana Budeanu, spectacol total dupa infrangerea Gabrielei Firea: SARACILOR! Continuarea e halucinanta
Live video Dinamo – UTA Arad Scor. Sigurul site care transmite live meciul
Dezvăluiri incredibile la peste 30 de ani de la Revoluție: 'Am căutat sacii cu cadavrele...
EXCLUSIV. Bărbatul celebru de pe lista neagră a SPP-ului. Ce se întâmplă cu el la...
Rezultate parţiale BEC de la ALEGERI LOCALE 2020 | Primăria Sectorului 1 se joacă la...
Secția de votare cu prezență de 0% la urne
Tragedie uriașă în showbiz! Vedeta a fost găsită moartă în casă! S-a sinucis
Dana Budeanu, spectacol total dupa infrangerea Gabrielei Firea: SARACILOR! Continuarea e halucinanta
În timpul unei SCUFUNDĂRI, o tânără a făcut o descoperire ȘOCANTĂ pe fundul mării. „Cum...
Pandele a rupt tăcerea! Calvarul prin care a trecut soția lui în ultimele luni. Nimeni...
Live video Hermannstadt – Botoșani Live SCORE. Gol spectaculos
Ultima oră: Nicușor Dan, procente în scădere. Mai are vreo șansă Firea?
Un bărbat a decis să mănânce numai cartofi timp de un an. Ce s-a întâmplat...
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
Povestea „ultimului dictator din Europa”. Şi cine sunt „minigarhii” care îl ajută să facă miliarde...
Inchide