Bucureștiul, pe harta fotbalului european pentru amputați. Cum arată primul campionat în care imposibilul devine posibil
Timp de două zile, Bucureștiul a fost terenul de joc pentru o competiție europeană care spune mai mult despre fotbal decât o fac scorurile de pe tabelă. Patru echipe din Europa au jucat pentru primul trofeu EAFF Conference League la Baza Sportivă FCSB , într-un format care deschide o nouă etapă pentru fotbalul destinat persoanelor cu amputații.
Joi dimineață, la Baza Sportivă FCSB, ceremonia de deschidere a dat startul unei competiții care, până de curând, nu exista: EAFF Conference League, noul turneu european de cluburi organizat sub egida European Amputee Football Federation.
Premieră în lumea fotbalului la București
Patru echipe au venit la București pentru prima ediție: FCSB (România), Maccabi Haifa (Israel), Panathinaikos (Grecia) și Ayr United (Scoția) au disputat 3 meciuri de fiecare, la finalul cărora israelienii au ridicat trofeul deasupra capului, cu 9 puncte obținute, 12 goluri marcate și niciunul primit.
Pe locul al doilea s-a aflat Ayr United, la egalitate de puncte cu FCSB (4 ambele), dar cu un golaveraj mai bun decât formația românească. Panathinaikos a încheiat pe ultima poziție, dar a oferit și cel mai frumos meci al competiției, cel de închidere, un 2-3 cu FCSB extrem de disputat.
Lotul FCSB pentru competiție i-a inclus pe Tudorel Mihăilescu, Florin Cojoc, Petrică Roșu, Radu Gurza, Robert Szucs, Vlăduț Cochior, Marian Sacacol, Mihai Bălan, Nicușor Sandu, Ștefan Dogaru, Cristian Miclescu, Mihăiță Stanciu și Ionuț Burlacu.
Iar pentru fotbaliștii români, participarea la Conference League vine într-un moment în care disciplina începe să capete și o structură internă mai consistentă.
Inspirată de modelul competițiilor europene intercluburi din fotbalul pentru jucători fără dizabilități, EAFF descrie noua ligă drept o „bornă istorică”, care reprezintă „un alt pas important în dezvoltarea fotbalului european pentru amputați”. Prin platforma de responsabilitate socială „Imposibilul devine posibil”, Betano România continuă acțiunile dedicate incluziunii prin sport, susținând inițiative care oferă mai multor oameni acces la experiențe sportive, comunitate și contexte în care își pot demonstra performanța.
O altă perspectivă asupra jocului de fotbal
„Conference League creează o oportunitate internațională pentru cluburile din țările în care ligile naționale de fotbal pentru amputați nu au fost încă înființate”, precizează federația pe site-ul său.
Fotbalul dedicat persoanelor cu amputații este un sport destul de nou, Federația Europeană (EAFF) fiind fondată în urmă cu 11 ani, în 2015. De atunci, au fost organizate 3 turnee europene, a fost înființată și o Ligă a Campionilor și sportul a ajuns să numere peste 20 de echipe naționale implicate și mii de fotbaliști pe întregul continent.
Meciurile se dispută în format șapte contra șapte, pe terenuri cu dimensiuni de 60 de metri lungime și 40 de metri lățime. Capionatul este destinat sportivilor care au suferit accidente în urma cărora au trecut prin intervenții chirurgicale. Fotbaliștii din teren folosesc o pereche de cârje, în timp ce portarii au ambele picioare, dar le lipsește o mână sau un braț. Regulile schimbă mecanica jocului, nu însă ceea ce îl face fotbal: duelul, viteza, spațiul, pasele, greșelile, golurile și reacția tribunei.
În jurul acestei prime ediții, Betano susține, prin platforma „Imposibilul devine posibil”, un demers dedicat incluziunii prin sport și creșterii vizibilității sportivilor cu dizabilități.
Prima victorie obținută de FCSB în turneu
La meciul de închidere al competiției, FCSB – Panathinaikos (3-2), Gândul a discutat cu sportivi din cele două echipe , care au vorbit despre efortul uriaș din spatele meciului de fotbal – unul în care dinamica, viteza și schemele tactice sunt la fel de spectaculoase ca în competițiile clasice.
FCSB a câștigat meciul, la capătul unei partide extrem de disputate, după ce a fost condusă de 2 ori, cu 0-1 și 1-2. A fost prima victorie obținută de FCSB în turneu, după un egal cu Ayr United (1-1) și o înfrângere cu Maccabi Haifa (0-6).
„Noi (n.r.: România) și în Liga Națiunilor anul trecut am bătut 7-0 pentru prima oară în istoria noastră. Acum nu prea a mers, ținând cont că am întâlnit Israelul (n.r.: Maccabi Haifa), ăștia au fost la Europene, la Mondiale… N-ai ce să le faci. E greu, dar creștem și noi”, ne-a declarat Bogdan Mihail Stanciu, de la FCSB, după meci.
„Pe Instagram a văzut un fotbalist israelian care juca fotbal, în ciuda amputației”
Deși activează în Naționala României, Bogdan a evoluat pentru o perioadă și în reprezentativa Belgiei, țara în care se afla atunci când a suferit accidentul în urma căruia și-a pierdut un picior. Belgienii au încercat ulterior să-l convingă să rămână definitiv în echipa lor, dar alegerea lui a fost România.
Bogdan avea 35 de ani când a suferit accidentul și spune că, în primele luni, nu reușea să-și imagineze cum va arăta viața fără un picior. „Am zis că am terminat.” Avea un scaun cu rotile, dar a refuzat să-l ducă acasă și l-a lăsat în clinică.
Descoperirea a venit aproape întâmplător, prin intermediul rețelelor sociale. „De fapt, cred că asta e cel mai important”, spune el. Pe Instagram a văzut un fotbalist israelian care juca fotbal, în ciuda amputației. „Și mi-am zis: «Băi, de ce nu?»”
„Este un parcurs destul de greu, pentru că îți trebuie o coordonare să alergi… e foarte greu”
Apoi a apărut și oportunitatea concretă. În aceeași clinică se afla un pacient din Belgia, care aflase despre existența unei echipe – chiar echipa națională a Belgiei. Așa au început antrenamentele lui Bogdan.
Drumul înapoi pe teren nu a fost însă simplu. „Este un parcurs destul de greu, pentru că îți trebuie oarecum o coordonare să alergi… e foarte greu.” După trei luni de comă, corpul trebuia mai întâi să-și recapete forța: „eram foarte slab”, adaugă el. Iar apoi a trebuit să învețe din nou ceva ce, înainte de accident, părea firesc: să alerge și să joace fotbal cu un singur picior.
Explică însă că a avut și parte de un sistem bine pus la punct în Belgia. „Am avut cea mai bună proteză, ceva bionic, un robot practic, te ajută foarte mult să mergi. Practic are un procesor care îți calculează fiecare pas și obstacol și și așa mai departe”, spune sportivul. În România, adaugă Bogdan, sunt încă multe bariere.
Lazaros Marigos, unul dintre jucătorii celor de la Panathinaikos, ne-a povestit că sportul l-a ajutat și să cunoască oameni noi din comunitate pe care acum a ajuns să-i numească prieteni. În Grecia, spune el, acest tip de sport s-a dezvoltat inițial la nivel de cluburi.
„Echipa națională a început să meargă la evenimente sportive prin 2017. Au trecut vreo patru sau cinci ani de când s-a dezvoltat mai mult la nivel de cluburi, iar acum există un campionat… un campionat național”, spune Lazaros.
Fotbalul ca recuperare, competiție și comunitate
Pentru jucătorii care vin din țări cu structuri diferite de dezvoltare a acestui sport, o competiție precum Conference League înseamnă și acces la experiența pe care o oferă fotbalul internațional.
Unul dintre cei mai vizibili jucători ai turneului de la București a fost israelianul Ben Binyamin, de la Maccabi Haifa FC. În 2023, acesta și-a pierdut piciorul drept în urma atacului de la festivalul de muzică Tribe of Nova. După accidentare, s-a întrebat dacă va mai putea juca vreodată fotbal. La București, a revenit pe teren într-o competiție europeană.
„Fotbalul în sine este pentru noi fizioterapie, viață și o a doua familie. Ne ajută în viață. Ne dă putere”, a declarat Binyamin.
Câteva zile mai târziu, echipa sa avea să ridice trofeul.
Bucureștiul, parte a unei infrastructuri care construiește o nouă comunitate sportivă
Fotbalul pentru persoane cu amputații din România activează sub egida Federației Române de Fotbal, iar echipa națională a participat în acest an la un turneu de pregătire în Franța, la Thonon-les-Bains. România a câștigat ambele partide disputate atunci: 2-0 cu Georgia și 3-2 cu Franța. În ambele meciuri, Ștefan Dogaru a înscris de câte două ori, iar Marian Sacacol a marcat unul dintre golurile împotriva Franței.
Lotul convocat pentru turneul din Franța i-a reunit pe Tudorel Mihăilescu, Ștefan Dogaru, Cristian Miclescu, Robert Szucs, Vlăduț Cochior, Mihai Stanciu, Daniel Mititelu, Marian Sacacol și Radu Gurza, selecționer fiind Daniel Borugă. În paralel, în primăvara acestui an a început o nouă ediție a Campionatului Național de Fotbal pentru Amputați, competiție în care sunt implicate și cluburi cu tradiție în fotbalul românesc, precum Dinamo și FCSB.
Astfel, ceea ce se vede la București nu este un eveniment izolat. Este o infrastructură sportivă care începe să se lege pe mai multe niveluri: competiție internă, echipă națională și, acum, competiție europeană de cluburi.
EAFF a construit Conference League după modelul competițiilor europene de cluburi
EAFF a construit Conference League după modelul competițiilor europene de cluburi din fotbalul convențional. Federația spune că noul turneu reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea fotbalului european pentru amputați și, mai ales, creează o oportunitate pentru cluburile din țările în care nu există încă ligi naționale dedicate acestui sport.
Este o diferență importantă. Pentru o echipă care are deja o competiție internă puternică, un turneu european înseamnă un nivel superior de competiție. Pentru o echipă provenită dintr-un sistem aflat la început, poate însemna chiar apariția unui spațiu în care să se dezvolte.
Iar modelul nu se oprește aici. EAFF organizează deja și Nations League, Champions League și Europa League, alături de inițiative dedicate femeilor și juniorilor.
La București, însă, a fost stabilită fundația unui nou nivel: fotbalul pentru amputați a primit propriul său traseu european de cluburi. Iar dacă prima ediție a Conference League a avut patru echipe, întrebarea cheie pentru următorii ani nu mai este doar cine va câștiga trofeul. Este câte echipe vor putea ajunge să joace în campionat.
Pentru două zile, Bucureștiul a fost gazda primei ediții. Pentru fotbalul european destinat persoanelor cu amputații, însă, competiția abia începe.
Material susținut de Betano.