COD ROȘU de caniculă, PRELUNGIT. Temperaturi extreme: 60 de grade la nivelul solului. UPDATE

Publicat: 05 08. 2017, 17:43

UPDATE Duminică  valul de căldură va persista, iar meteorologii au prelungit codul roșu pentru județele Mehedinți și Dolj. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități și se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 și 84 de unități. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 și 25 de grade. În județele Mehedinți și Dolj se vor înregistra temperaturi maxime extreme de 40…41 de grade. 

Codul portocaliu va afecta zonele din Banat, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei și a Transilvaniei, precum și nordul și estul Olteniei și sudul Crișanei. Temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 și 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei. Codul galben se va menține în nord-vestul și nordul țării și local în zonele de munte, unde disconfortul termic va fi ridicat, iar maximele termice se vor situa în jurul valorii de 35 de grade.

Peste 500 de persoane au solicitat ajutor de la Ambulanță, în cursul zilei de sâmbătă, aproape 300 dintre acestea fiind urgențe, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), Alis Grasu.

„De la ora 8:00 la 15:00 s-au înregistrat 532 de cazuri. Dintre acestea, 297 au fost urgențe. 80 de cazuri au fost în loc public. În acest interval s-au înregistrat 12 lipotimii și șase sincope”, a declarat Alis Grasu.

Temperatura resimțită la sol poate depăși 60 de grade Celsius, în anumite zone ale țării existând valori care depășesc limitele înregistrate de când se fac măsurători, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
 
„Cea mai mare este temperatura de la Băile Herculane, de 39,8, care a fost cea mai ridicată temperatură înregistrată în luna august, de când se fac măsurători. Adică de 50 de ani. (…) La Codul Roșu precedent (emis în luna iulie – n.red.), am avut temperaturi de 42 de grade. Acum suntem abia la început, astăzi (vineri – n.red.) este prima zi de Cod Roșu, așteptăm să vedem dacă finalizează cele 42 de grade. Cel mai probabil se vor realiza și să fie mai multe situații decât au fost la celălalt val de căldură. Ce este clar, acest val de căldură se întinde pe o perioadă mai mare de zile și pe o suprafață mai mare a țării decât anteriorul”, a explicat meteorologul Andrei Meda, de la Administrația Națională de Meteorologie.
 
Deși cei de la AMN au calculat anumite valori, precum 36, 37 sau chiar 40 de grade, sursa citată a precizat că, în orașe, temperaturile pot crește, în funcție de locul unde ne aflăm, cu cinci, 10, sau chiar cu 15 grade. 

 

Sâmbătă (5 august), valul de căldură care a debutat încă de luni (31 iulie) va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități și se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 și 84 de unități. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 și 25 de grade. În zonele de câmpie și de podiș ale județelor: Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Sălaj, Cluj, Mureș, Alba, Hunedoara, Mehedinți și Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei și care se vor situa între 39 și 42 de grade, anunță meteorologii.

În aceeași perioadă este în vigoare și un cod portocaliu de caniculă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia și local în Maramureș, Transilvania și Oltenia temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 și 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei.

Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice și va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creștere, în special în zonele de munte și în jumătatea de nord a țării, anunță ANM.

„Cel mai probabil de duminică, din a doua parte a zilei, în special în zonele de munte și în jumătatea de nord a țării, gradul de instabilitate atmosferică să fie în creștere. Restrângerea valului de căldură va fi cu ocazia evoluția unor sisteme noroase care vor aduce furtuni violente în țară”, au explicat reprezentanții ANM pentru MEDIAFAX.

Este al doilea cod roșu de caniculă emis de meteorologi pe parcursul acestei veri, primul fiind dat la începutul lunii iulie.

Citește continuarea pe Mediafax

 

 

Căror riscuri ne expunem când trecem dintr-o locuință, unde funcționează aerul condiționat, la canicula de afară

E important să știm că atunci când trecem dintr-o locuință, unde funcționează aerul condiționat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. Ne putem confrunta cu transpirații abundente, senzație de disconfort, respirație îngreunată, urechi înfundate, creșteri ale valorilor tensiunii arteriale și ale pulsului sau cu șocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui nașteri premature, asta în cazul gravidelor. Chiar și sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariția unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii și bronșite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea virușilor, avertizează medicii. .

Șocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire și are o mortalitate de până la 70%. Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 – 43 °C și este însoțită de starea de prostrație. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecțiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficiență cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Șocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de șoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire și deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice și tulburări hemodinamice consecutive.

Organismul uman are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiții meteorologice. Diferența ideală de temperatură între mediul interior și cel exterior este de aproximativ 5 grade Celsius, de aceea recomandarea ar fi ca aparatul de aer condiționat din încăpere să fie setat astfel încât, dacă afară termometrul arată aproape 40 de grade Celsius, în încăpere temperatura să nu coboare sub 26 de grade Celsius, avertizează medicii.

Tendința organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. „Vasele sangvine din țesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge și implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecție devine ineficient și trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpirație. Prin evaporarea transpirației pe suprafața corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism își pierde eficiența dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai ușor de suportat decât caldura umedă”, spune pentru Gândul Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Tot din cauza transpirației excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, amețeala și leșinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. „Prin deshidratare, sângele își schimbă consistența, devine mai vâscos. Din cauza vascozității crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulația. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpirații generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părți a corpului.

La persoanele care manifestă această predispoziție de creștere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzația de vomă, amețeala, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiți sunt manifestări ale atacului cerebral și pot rămâne permanente. Dacă sunt afectați centrii respiratori survine decesul prin asfixie”, declară specialistul.

„Condiția de bază a supraviețuirii impune menținerea constanțelor biologice între anumite limite. Temperatura este una dintre aceste constanțe. Expunerea la caldura excesivă solicită inima, atât prin prisma necesității de a efectua un efort mai mare, în încercarea de a menține temperatura corpului, cât și prin alterarea altor constanțe biologice care fac inima vulnerabilă. Incidența cazurilor de moarte subită este mai mare în perioadele caniculare’, precizează, pentru Gândul, Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Șase măsuri preventive pe timp de caniculă

Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecțiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Printre măsurile de precauție, specialiștii din domeniu le enumeră pe următoarele:

– pacienții hipertensivi trebuie să-și ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată;

– evitarea ieșirilor între orele 11:00- 18:00;

– adoptarea unei vestimentații din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea;

– evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate;

– evitarea abuzului de alcool și de cafea; 

– o hidratare adecvată, minimum 2 litri de apă/ zi.