Dan Voiculescu rămâne în închisoare. Curtea de Apel București a respins contestația fondatorului GRIVCO

Publicat: 06 01. 2015, 19:08

UPDATE 18:58 Contestația s-a respins ca nefondată. Voiculescu rămâne în închisoare.

UPDATE 16:50 Procesul s-a terminat, iar instanța urmează să se pronunțe.

UPDATE 16:12 Începe procesul lui Dan Voiculescu. Avocatul acestuia, Gheorghe Mateuț, susține o argumentație potrivit căreia procesul clientului său ar trebui reluat în faza de apel. Principalul argument: dosarul lui Voiculescu nu ar fi fost repartizat aleatoriu. 

Avocații lui Dan Voiculescu au depus, în data de 18 august, la Curtea de Apel București, o contestație în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din țară. Motivele invocate de avocații lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar și de faptul că magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparțiali atunci când au dat sentința în cauză.

Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost, însă, respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistrații de la Curtea de Apel București.

Cine sunt judecătorii care decid soarta dosarului

Inițial, contestația a fost admisă de principiu de un complet, din care au făcut parte judecătorul Dan Lupașcu și judecătoarea Viorica Costiniu. Reamintim faptul că soțul judecătoarei Costiniu, fostul magistrat Florin Costiuniu a fost condamnat definitiv într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, adică același parchet care a cercetat și trimis în judecată dosarul lui Dan Voiculescu.

În locul judecătoarei Viorica Costiniu, care s-a retras, a intrat judecătoarea Isabel Tocan. Procesul este acum în faza finală și urmează să se pronunțe soluția. La ultimul termen, judecătorii Lupașcu și Tocan nu au reușit să ajungă la o concluzie, astfel că a fost introdus un nou judecător care va înclina balanța.

Corina Cornelia Dăescu este judecătoarea care va avea un rol esențial în dosarul lui Voiculescu. Judecătoarea Dănescu este cea care judecă și dosarul privind retrocedările suspecte de la Constanța, unde inculpat este Radu Mazăre. Acest dosar trenează pe rolul instanței de șase ani. Tot judecătoarea Dănescu deliberează în dosarul lui Mihail Vlasov. Evz.ro a relatat că judecătoarea  Corina Cornelia Dăescu a ajuns la Curtea de Apel București în noiembrie 2013. A activat o perioadă în cadrul structurii centrale a DIICOT, apoi a activat în cadrul Parchetului Curții de Apel Timișoara.

Cum poate ieși Voiculescu din pușcărie

În esență, dacă instanța va pronunța o sentință marți, Dan Voiculescu ori rămâne încarcerat în penitenciar ori este eliberat. Soluțiile în cazul contestațiilor în anulare sunt următoarele:

1. Instanța respinge contestația în anulare. În acest caz procesul se încheie definitiv. Dan Voiculescu rămâne cu condamnarea de 10 ani, nemaiavând nicio cale de a întoarce sentința din acest dosar. Nicio acțiune la CEDO nu ar putea să schimbe sentința dată anul trecut.

2. În cazul în care instanța admite contestația atunci situația se complică. Judecătorii pot dispune eliberarea lui Dan Voiculescu din penitenciar. De asemenea, pot dispune rejudecarea unei părți a apelului și pot schimba sentința din dosar. Și în acest caz nu mai există o altă cale de atac. De regulă, dacă se admite contestația, judecători nu rejudecă pe loc cauza. În schimb, pot decide ca Dan Voiculescu să fie eliberat închisoare.

Care a fost strategia apărării lui Dan Voiculescu

Avocații lui Dan Voiculescu au solicitat admiterea contestației în anulare utilizând unul dintre argumentele folosite intens în cadrul procesului. Este vorba de faptul că dosarul lui Voiculescu nu ar fi fost distribuit aleatoriu. Avocații au contestat permanent faptul că, după arestarea judecătorului Stan Mustață – cel care a judecat în primă fază -, dosarul a ajuns la completul condus Camelia Bogdan. Cu toate acestea, Curtea de Apel a publicat decizia prin care completul lui Stan Mustață – cu toate dosarele sale – a fost repartizat aleatoriu completului condus de Camelia Bogdan. Practic, completul Mustață a rămas fără judecător, iar Camelia Bogdan nu avea un complet, iar la decizia CAB i-au revenit dosarele primului menționat.

Altfel spus, dacă judecătorii ar admite contestația atunci ar invalida o decizie luată de colegiul de conducere al Curții de Apel București. Colegiul de conducere al instanței are în componență cinci judecători conduși de președintele curții.

Avocații au invocat mai multe temeiuri pentru care sentința trebuie anulată, dar Curtea de Apel a admis de principiu doar una singură. Este vorba de litera d a articolului 426 a Codului de Procedură Penală care spune următoarele: împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:… d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; în acest caz vorbim de prima teză a articolului, pentru că nici avocații nu au invocat vreo incompatibilitate a judecătorilor.

Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare

În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel București format din magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, și pe fostul ministru Sorin Pantiș la șapte ani de închisoare.

În același dosar, fostul director al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost șef al Direcției Juridice din ADS, a primit șase ani de închisoare. Tot la șase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost șef al Direcției de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost șef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin și Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene și Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

Tot în acest caz judecătorii au decis recuperarea prejudiciului de 60 de milioane euro constat în dosar.