De ce scapă unii inculpați de acuzația de abuz în serviciu. Explicația unui judecător
Eliberarea unui condamnat la închisoare pentru o faptă de abuz în serviciu, decisă ieri de Curtea de Apel Alba Iulia, nu înseamnă că această faptă a fost dezincriminată, ci că instanța a pus în aplicare interpretarea dată de Curtea Constituțională în iulie 2016, când a decis că infracțiunea de abuz în serviciu se aplică doar în cazul încălcării prevederilor unei legi sau ordonanțe a Guvernului, explică judecătorul Cristian Danileț. În cazul respectiv, cel inculpat încălcase prevederile unei hotărâri de Guvern, în timp ce în cazul inculpaților de la Cluj, ei erau acuzați că au încălcat prevederile unui contract de performanță la nivelul Electrica, conform avocatului acestora.
„În iulie 2016 a apărut decizia 405/2016 a CCR care spune că nu orice încălcare de atribuții poate duce la sancționare pentru abuz în serviciu, ci numai a celor prevăzute într-o lege, ordonanță a Guvernului sau ordonanță de urgență a Guvernului. Împotriva acestei condamnări, după apariția deciziei CCR, a fost exercitată o contestație la executare care a fost admisă pe considerentul că este vorba de încălcări ale atribuțiilor prevăzute într-o hotărâre de Guvern, or – din iulie 2016 – aceasta nu mai constituie infracțiune”, explică judecătorul.
„Astfel, chiar dacă Parlamentul/Guvernul încă nu a clarificat textul de lege ce incriminează abuzul în serviciu, magistrații sunt obligați să aplice la actuala reglementare interpretarea dată de Curtea Constituțională, nicidecum să considere că nu mai există în cod infracțiunea de abuz în serviciu”, mai adaugă Danileț.
Judecătorul arată că OUG 13 nu are nicio legătură cu deciziile luate de cele două instanțe și că Guvernul a făcut mult mai mult prin această ordonanță, decât să aducă clarificările cerute de CCR la infracțiunea de abuz în serviciu.
„Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a clarifica textul în sensul cerut de CCR, ci și pentru a dezincrimina faptele de abuz în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei, pentru a reduce la jumătate sancțiunile pentru abuzul în serviciu indiferent de prejudiciul produs și pentru a exclude de la răspundere penală pe cei ce au comis abuz în serviciu prin adoptare de acte normative de orice fel. Mai precizez că numai dacă un text de lege este declarat neconstituțional, el trebuie corectat de Parlament în 45 zile, altfel este eliminat din legislație – art. 147 alin.1 din Constituție. Acest lucru nu se întâmplă când este o decizie de interpretare, cum e cea de față. Chiar dacă textul care incriminează abuzul în serviciu ar fi fost pus în acord cu decizia CCR de vara trecută, soluția de la Alba-Iulia ar fi fost aceeași”, explică Danileț.