Magazinele din închisori plătesc chirii de lux, dar au vadul de clienți asigurat. Cât costă taraba la Rahova sau Jilava

Publicat: 06 12. 2015, 18:45

Pentru a-și vinde produsele în penitenciare, în unele cazuri, administratorii magazinelor au de plătit chirii impresionante, însă chiar și așa, interesul pentru obținerea unui spațiu de câțiva zeci de metri rămâne ridicat, pentru că deținuții au dreptul să cumpere de la aceste magazine, săptămânal, în limita a jumătate din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri.

Pe primul loc în topul chiriilor pentru magazinele din închisoare se situează, detașat, Penitenciarul Rahova. SC Nelu&Rodica SRL, firma care a câștigat licitația pentru spațiul comercial din penitenciar, plătește lunar o chirie de 442 de euro pe metru pătrat, potrivit unui răspuns al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea MEDIAFAX.

Astfel, pentru cei 44 de metri pătrați ai magazinului, firma plătește 19.448 de euro pe lună. De asemenea, SC Nelu&Rodica SRL mai plătește aproximativ 1.500 de euro pentru un spațiu de 34 de metri pătrați pe care îl folosește ca depozit.

Firma a câștigat licitația pentru spațiul comercial în aprilie 2014, iar contractul va expira în aprilie 2016. Aceeași firmă a desfășurat activități comerciale în Penitenciarul Rahova și în perioada aprilie 2013 – aprilie 2014.

Societatea plătea, la sfârșitul anului 2013, pentru spațiul comercial din Penitenciarul Rahova o chirie de 14.080 de euro lunar, iar pentru depozit, alți 1.088 de euro pe lună.

Magazinul din Penitenciarul Rahova deservește și Penitenciarul Spital Rahova.

Astfel, SC Nelu&Rodica SRL are asigurați peste 1.402 „clienți” – deținuți în Penitenciarul București Rahova, la care se adaugă 73 de persoane încarcerate în Penitenciarul Spital București Rahova, conform datelor afișate, în 3 decembrie, pe site-urile unităților.

La Penitenciarul București Jilava, SC Zodia Prod Com SRL, firma care a câștigat, în octombrie 2014, licitația pentru spațiul comercial din unitatea de detenție, plătește pentru fiecare din cei 46,44 metri pătrați 126 de euro pe lună. Astfel, reprezentanții societății dau 5.851 de euro pe lună. Aceeași societate plătea, la sfârșitul anului 2013, câte 120 de euro pe lună pe metru pătrat pentru magazinul din închisoarea din București. În Penitenciarul București Jilava erau încarcerați, în 3 decembrie, 1.364 de deținuți, potrivit site-ului unității.

Pentru spațiul comercial din Penitenciarul Spital București Jilava, SC Best Top Prosper SRL plătește lunar o chirie de 4.186 de lei, respectiv aproximativ 950 de euro. Practic, firma achită câte 200,78 de lei pentru fiecare dintre cei 20,85 metri pătrați.

Până în septembrie 2015, pentru magazinul din Penitenciarul Spital București Jilava, SC Best Top Prosper SRL plătea o chirie lunară de 3.587 de lei. Potrivit site-ului unității, în 3 decembrie erau încarcerate 381 de persoane private de libertate.

Licitația pentru închirierea spațiului comercial din Penitenciarul Iași a fost câștigată, în februarie 2015, de SC Tara Technology, contractul fiind valabil un an.

„SC Tara Technology are ca obiect de activitate activități de consultanță în tehnologia informației, această firmă fiind câștigătoare în urma îndeplinirii procedurii legale privind licitația publică cu strigare”, se arată într-un răspuns al ANP la o adresă a MEDIAFAX.

Pentru cele trei spații comerciale din Penitenciarul Iași, SC Tara Technology plătește lunar 9.328 de lei (aproximativ 2.115 de euro) pentru 84,8 metri pătrați. Însă, firma are asigurați 1.439 de „clienți”, câți deținuți sunt încarcerați în prezent în Penitenciarul Iași.

Reprezentanții firmei SC L&M Fresh Distribution SRL, care au închiriat cele două spații comerciale din Penitenciarul Timișoara, plătesc 750,2 lei pe metru pătrat. Astfel, pentru cei 39,99 metri pătrați, societatea plătește 29.993 de lei, respectiv aproximativ 6.800 de euro. Contractul de închiriere expiră pe 31 decembrie 2015. În Penitenciarul Timișoara erau încarcerate, în 3 decembrie, 967 persoane care executau pedepse privative de libertate.

SC Setacio Invest SRL Gherla a câștigat licitația pentru cele două spații comerciale din Penitenciarul Gherla și pentru cel de la secția exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. Cele două spații din Penitenciarul Gherla au o suprafață totală de 96,62 metri pătrați, iar chiria ajunge la 12.077 de lei (aproximativ 2.740 de euro), respectiv 125 de lei pe metru pătrat.

Spațiul comercial de la secția exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla are o suprafață de 13,35 metri pătrați, iar pentru acesta, SC Setacio Invest SRL Gherla plătește lunar o chirie de 55 de lei pe metru pătrat, adică 734,25 de lei pe lună, aproximativ 167 de euro. În Penitenciarul Gherla își executau pedeapsa, în 3 decembrie, 1.093 de deținuți.

În Penitenciarul de Femei Târgșor este un singur magazin, pentru care firma SC Batonetti SRL Brăila achită lunar o chirie de 16.886 de lei (aproximativ 3.830 de euro). Practic, firma plătește lunar 187,94 de lei pentru fiecare din cei 89,85 metri pătrați ai magazinului. În acest penitenciar erau încarcerate, în 3 decembrie, 669 de femei.

În Penitenciarul Poarta Albă sunt trei spații comerciale, iar un altul se află în Secția Valu lui Traian. Conform datelor furnizate de ANP, SC Andra Internațional comercializează produse în două spații din penitenciar, plătind câte 66 de lei pe metru pătrat. Astfel, pentru cei 46,3 metri pătrați, societatea achită lunar o chirie de 3.055 lei – aproximativ 693 de euro. Tot SC Andra International operează și în magazinul aferent Secției exterioare Valu lui Traian, pentru acesta plătind o chirie de 132 de lei pe metru pătrat, la o suprafață de 23,43 metri pătrați, respectiv 3.093 de lei (aproximativ 701 euro).

Firma SC Andra Internațional, care a închiriat cele trei spații comerciale, aparține lui Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian. În declarația de interese din mai 2015, Mitroi a menționat că este acționar la SC Andra International SRL, deținând 62,5 la sută, iar valoarea totală a părților sociale și/sau a acțiunilor este de 100.000 de lei.

Tot în Penitenciarul Poarta Albă, vinde produse într-un spațiu comercial de 51,31 de metri pătrați SC Alin Class SRL. Aceasta plătește lunar 22 de lei pe metru pătrat, ajungând la o chirie de aproape 1.129 de lei, respectiv 256 de euro. În Penitenciarul Poarta Albă își executau pedeapsa, în 3 decembrie, 1.563 de deținuți.

„Închirierea spațiilor din incinta unităților penitenciare, cu destinația puncte comerciale pentru persoanele private de libertate, se atribuie în urma procedurii de licitație publică, cu strigare, derulate de fiecare unitate în parte”, conform reprezentanților ANP.

Potrivit agenților imobiliari, chiria plătită pentru unele spații comerciale ale penitenciarelor o depășește cu mult pe cea din zonele centrale ale Capitalei.

„În zonele Piața Unirii și Piața Romană se înregistreaza cele mai mari chirii pentru spații comerciale, aici se poate ajunge și la 80 – 120 de euro pe metru pătrat pe lună”, a declarat, pentru MEDIAFAX, agentul imobiliar Cristian Lazăr, specialist în spații comerciale.

Acesta a menționat că în nicio zonă a Capitalei chiria pentru un spațiu comercial nu ajunge la 400 de euro pe metru pătrat.

Deținuții pot cumpăra din magazinele care funcționează în penitenciare haine, obiecte de igienă, produse alimentare și alte obiecte prevăzute de lege.

Conform Regulamentul de aplicare a legii privind executarea pedepselor, „persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta locurilor de deținere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum și cele necesare exercitării drepturilor de petiționare, la corespondență și la convorbiri telefonice”.

„În situația în care administrația locului de deținere nu poate asigura un punct comercial în incinta locului de deținere, cumpărăturile pot fi făcute din afara acestuia de către administrația locului de deținere, în baza cererii persoanelor private de libertate și a ofertelor puse la dispoziție de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceștia, în conformitate cu categoriile de bunuri prevăzute de normele legale în vigoare”, mai prevede regulamentul.

De asemenea, conform prevederilor legale, „medicul curant poate restricționa cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afecțiunile de care suferă ori a produselor din tutun”.

De-a lungul timpului, deținuții s-au plâns de mai multe ori că prețurile practicate în magazinele din penitenciare sunt mult prea mari.

„Potrivit normelor legale, prețurile produselor comercializate prin punctele comerciale trebuie să se încadreze în media prețurilor produselor similare practicate pe piața locală. În acest scop, comisii special desemnate verifică lunar ca prețurile principalelor produse comercializate prin magazinele din incinta locurilor de deținere să se încadreze în media prețurilor practicate la cel puțin trei magazine de profil de pe piața locală”, au precizat reprezentanții ANP, pentru MEDIAFAX.