Nicolăescu: Spitalele nu primesc mai puțini bani, directorii nu și-au înțeles rolul de manageri

Publicat: 25 04. 2013, 18:43
Actualizat: 22 05. 2015, 12:11

Spitalele nu primesc mai puțini bani, dar unii directorii nu au înțeles rolul pe care îl au ca manageri, ei putând mări fondurile renunțând la spitalizările fictive și folosind alocările pentru ambulatoriu, unde pot fi 30 la sută internări pe zi, a declarat joi ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătății a făcut această declarație după ce managerii unor unități sanitare au spus că banii alocați de casele de asigurări de sănătate spitalelor, cu excepția celor de urgență, au scăzut cu procente între cinci și 30.

„Spitalele nu vor primi mai puțini bani. Cred că managerii spitalelor nu au apucat să citească ultimele documente ale Ministerului Sănătății. De aceea, secretarii de stat Raed Arafat și Adrian Pană participă la o videoconferință cu aceștia, pentru a le explica ceea ce nu au înțeles. De fapt, acei manageri nu au înțeles nimic din rolul pe care îl au ca manageri de spitale. În bugetul FNUASS au crescut sumele pentru ambulatoriile de specialitate, pentru servicii paraclinice, medicina de familie. Prin normele la contractul cadru, managerii pot mări fondurile, prin renunțarea la internări fictive. Pot avea 30 la sută internare de zi”, a spus ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătății a adăugat că nu a înțeles ce caută anumiți manageri în fruntea „acelor spitale”.

„Cred că meseria de manager este printre cele mai grele. Trebuie să fii manager, nu politruc. Vrem să fim mai exigenți și să nu mai plătim cazurile fictive”, a mai spus ministrul Sănătății.

Cele mai multe spitale din România, cu excepția celor de urgență, ar putea să-și închidă porțile, pentru că banii alocați de la casele de asigurări de sănătate ajung cel mult pentru plata salariilor, neputând fi luate în calcul tratamentele pacienților, susțin managerii unor unități sanitare.

Banii alocați spitalelor au scăzut cu procente între cinci și 30, dar pentru managerii spitalelor mici, orice diminuare este resimțită, întrucât duce spre imposibilitatea de a acorda tratamente bolnavilor, au declarat pentru MEDIAFAX managerii unor unități sanitare.

Aceștia au precizat că pregătesc un memoriu, pe care îl vor trimite ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu, înainte să ajungă „în situația de a pune lacătul pe spitale”.

Managerii au mai spus că se tem încă să vorbească deschis, sperând fiecare într-o posibilă negociere în urma căreia să mai primescă un leu – doi în plus.

Potrivit unui ordin al ministrului Sănătății și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, „stabilirea sumelor minime contractate de spitale în sensul creșterii finanțării institutelor clinice și a unităților funcționale regionale de urgență, prin stabilirea formulei de calcul a sumelor minime contractate de aceste spitale cu casele de asigurări de sănătate, prin modificarea tarifului pe caz ponderat (TCP) și prin includerea institutelor oncologice și a spitalelor care asigură coordonarea unităților funcționale regionale de urgență între unitățile pentru care suma minimă contractabilă cu casele de asigurări de sănătate este de cel puțin 95% din suma contractată anul trecut”.

Inițiatorii actului normativ arată că au fost implementate măsuri pentru echilibrarea finanțării, în sensul reducerii cu 4,46 la sută a tarifului pe caz ponderat pentru unitățile care nu sunt implicate în tratamentul pacienților critici.

Totodată, aceștia precizează că, pentru a se asigura încadrarea în resursele bugetare alocate pentru anul 2013, se impune „stabilirea unui plafon superior pentru creșterea sumelor contractate, astfel încât să se păstreze echilibrul de finanțare al rețelei spitalicești”.

Noul proiect de ordinul propune aplicarea unui plafon superior, care poate fi mai mare cu maximum 25 la sută față de suma contractată anul trecut pentru unitățile spitalicești care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru 2013.

Managerii unor spitale susțin însă că nu ar putea vorbi de ameliorarea finanțării, comparativ cu cea din 2012, ci de reducerea fondurilor cu procente între cinci și 30.